Caut oameni

Caut oameni ca lumea cu care să schimbăm lumea. Lumea lor, lumea mea sau altă lume- fie ea lumea unei a unei facultăți, a unei organizații. Vedem noi... important este să începem să schimbăm ceva, în bine, desigur.

Cum să fie?

Vii. Caut oameni vii, cărora le place viața și vor să o celebreze în fiecare zi.

Sursa: Imagine creată cu Chat GPT cu promptul „Creează un vizual pentru acest articol”

Disponibili. Acum și în multe zile care vor veni, să fie prezenți, dispuși să lucreze ca să învețe. 

Program de mentorat pentru studenți

În cadrul Clubului Prietenilor Top Formalis, în data de 11 octombrie 2022, la Biblioteca Județeană Gherghe Șincai din Oradea, am prezentat proiectul unui program de mentorat pentru studenți. 

Programul de mentorat este una dintre modalitățile prin care eu doresc să-mi aduc contribuția la dezvoltarea personală și profesională a studenților mei. 

Cum pot dobândi studenții competențe de lucru în echipă

Despre competențe

Calitatea de student oferă celui pe care o are oportunitatea să dobândească competențe. Fiecare program de studii oferă studenților prin conținutul lui câteva șanse, ocazii, motive, contexte și instrumente de a dobândi aceste competențe.

Întâlniri cu persoane din mediul de afaceri

La Departamentul de Management Marketing al Universităţii din Oradea am organizat un cerc studenţesc numit Excelsior. Despre acest cerc puteţi afla mai multe vizitându-i pagina de Facebook. (Clic aici).

În cadrul acestui cerc organizăm întâlniri cu oamenii de afaceri. Până acum au fost patru întâlniri într-un program pe care l-am numit Serile de Business Excelsior.

Zece obiective ale studenţilor de nota unsprezece

Studenţii de nota unsprezece au trecut examenul, şi încă cu nota zece. Unii dintre ei însă au ajuns și mai departe. 

În procesul pregătirii şi devenirii lor, au evoluat personal şi profesional. De la câteva condiții de nota zece au început să urmărească obiective care îi duc mai departe de nota zece, către nota unsprezece (vezi... Tabelul 1)

Tabelul 1. De la condițiile notei zece la obiectivele notei unsprezece 

Nr. crt.	Condiții pentru a lua nota zece	Dincolo de nota zece să urmărească obiectivul pentru nota unsprezece
1.	Să citească	Să scrie
2.	Să ştie	Să facă
3.	Să răspundă	Să întrebe
4.	Să respecte reguli, rutine, proceduri	Să creeze reguli, rutine, proceduri
5.	Să analizeze	Să sintetizeze
6.	Să găsească	Să caute
7.	Să vorbească	Să gândească
8.	Să evalueze/ să aprecieze critic	Să înţeleagă, să cunoască, să iubească
9.	Să aparţină unui grup, unei comunităţi	Să contribuie la grup, la comunitate
10.	Să acumuleze	Să transmită

Respectarea condițiilor din prima coloană asigură nota zece. 

Obiectivele a căror atingere duce la obţinerea notei 11 se află dincolo de iminenţa unui examen, de cerinţele unui profesor sau de necesitatea de a obţine o diplomă. Urmărirea lor este în afara perioadei cursurilor făcute împreună, uneori și a perioadei studiilor de la facultate. Cu alte cuvinte, nu toți, nu la facultate și nu  în perioada studiilor lor devin studenți de nota unsprezece. Uneori devin oameni de nota unsprezece, absolvenți cu care eu mă mândresc. 

De asemenea, a urmări și îndeplini obiectivele reprezintă opțiuni personale, individuale, uneori volatile şi sporadice, alteori temeinice, motivate și extrem de discrete. 

Nota unsprezece nu se poate pune în nici un catalog. Iar când obiectivele au fost atinse, cunoaşterea nu se încheie, ci abia începe.

Am întâlnit şi studenţi care, de la nota cinci, luată la examen, au sărit direct la nota unsprezece. Asta da detentă! Analizându-i am regăsit acele condiţii general valabile ale oricărei reuşite pe care Antoine de Saint Exupery le-a sintetizat: munca, constrângerea şi răbdarea.

Cum vreau eu să fie atitudinea studenţilor cu care lucrez?

Aș vrea ca studenţii cu care lucrez să îşi dezvolte o atitudine bazată pe următoarele repere:

Urmărim învățarea

Să conştientizeze faptul că urmărim învăţarea. Avem la dispoziţie nişte resurse pe care vrem să le folosim eficient. 

Ce beneficii au studenţii de pe urma universităţii?

1. Conţinut informaţional: cei mai mulţi dintre studenţi se aleg cu cunoştinţele obţinute la cursuri. Este vorba despre conţinutul cursurilor din planul de învăţământ aferente fiecărei specializări.
2. Metodologie: este vorba de cunoaşterea şi folosirea unor metode de studiu (învaţă cum să înveţe), de lucru (căutare, procesare, diseminare, prezentare, analiză, sinteză, etc) cu concepte, idei, informaţii, cunoştinţe, cu instrumentele de tratare a informaţiei (tehnologie IT, lucrări scrise, referate, conspecte, eseuri, rapoarte, procese verbale, proiecte etc).
3. Orientarea înspre şanse şi oportunităţi. Mă refer aici la identificarea, evaluarea şi valorificarea şanselor şi oportunităţilor pe care le pot avea studenţii la vârsta lor, situaţia în care se află, interesele pe care le au.
4. Valoarea adăugată. Fiecare student intră în facultate cu resurse proprii (vârstă, nivel de cunoştinţe, valori şi principii, motivaţii şi orientare, preocupări, relaţii etc) şi ar trebui să iasă cu un surplus consistent de valoare dat de:
1. resursele achiziţionate- cunoştinţe, metodologie de lucru, şanse şi oportunităţi noi etc.
2. nivel de înzestrare comunicaţional- comunicare cu alţi oameni, comunicare ştiinţifică, comunicare de afaceri, comunicare comercială, ştiu să facă prezentări ştiu cum să comunice în interiorul organizaţiilor, comunicare instituţională, comunicare în limbi străine, comunicare folosind noile tehnologii. Plusul de înzestrare comunicaţional oferă studenţilor un plus de ACCES. Lipsa înzestrării comunicaţionale (de exemplu, nu am mail, nu ştiu să folosesc calculatorul, nu ştiu limba engleză pentru că în liceu am făcut doar germană şi rusă etc) inhibă sau chiar blochează accesul.
3. un plus de şanse. În principal şansele sunt date de:

i. diploma de licenţă (masterat etc)

ii. calitatea de membru (membru în grupurile de absolvenţi, membru în organizaţii neguvernamentale / nonprofit, membru într-o echipă de proiect, membru într-un colectiv de cercetare, membru într-o organizaţie profesională etc) Această calitate este o altă formă de ACCES.

iii. oamenii pe care îi întâlnesc pe parcurs. Desigur că mă refer la oamenii (purtători) de valoare. Am comparat valoarea cu un virus, se ia la simpla prezentă, Cu cât eşti mai mult expus la oamenii de valoare cu atât ai mai mari „şanse” să „te îmbolnăveşti” de valoarea altora. Această concluzie mă face să cred că:

1. în universitate studenţii trebuie să întâlnească profesori de valoare. Este responsabilitatea conducerii universităţii să asigure expunerea studenţilor la valori, nu la gunoaie umane;

2. studenţii trebuie să îşi urmărească conştient expunerea la oameni de valoare, să le caute prezenţa, tovărăşia, să caute să se implice în proiecte alături de aceştia. Pentru a fi manageri, de exemplu, studenţii trebuie să caute să întâlnească manageri în carne şi oase. Pentru a îşi spori şansele să devină buni manageri trebuie să vadă ce fac managerii buni, dar acest „văzut” trebuie să fie “live” şi nu la televizor sau în cărţi şi reviste frumos colorate. Oamenii de valoare sunt purtători de valori, principii, experienţă, cunoştinţe teoretică şi pricepere practică, ei ştiu din experienţă ce e corect şi ce e greşit, cum să eviţi calea către insucces şi să o urmezi pe aceea ce duce la succes. Cei care sunt cu adevărat buni ştiu şi ce este succesul!!!

Scopurile individuale ale fiecărui student care trece prin facultate

...care cred eu că ar trebui să fie

Studentul trebuie să realizeze un salt calitativ, o modificare de stare.

Să iasă din facultate într-o altă stare decât a intrat. Să fie mai bun, să ştie mai mult, să ştie lucruri noi, să facă activităţi pe care nu le făcea înainte, să gândească diferit, să creadă altceva despre lumea din jur şi constituenţii acesteia, să fi întâlnit situaţii noi, oameni noi, proiecte noi, contexte noi. Să aibă noi prieteni cu care să se relaţioneze în moduri noi şi inedite. Să aibă altă părere despre cunoaştere şi cunoştinţe, despre posibilităţile valorificării ei. Să fie în măsură să recunoască în mod vădit progresul, modificarea de stare. Acestea sunt câteva dintre caracteristiciele schimbării de stare.

Studentul trebuie să acumuleze valoare adăugată, din punct de vedere personal, social, cultural şi profesional.

Studentul trebuie să realizeze o schimbare majoră în bine, percepută pe termen lung.

În perioada facultăţii, studentul trebuie să se preocupe să intre în alte medii profesionale, sociale şi economice decât cele pe care le cunoaşte deja. Intrarea în aceste medii noi facilitează cunoaşterea şi schimbarea de perspectivă. Oportunităţile de intre în alte medii decât cele cunoscute sunt determinate de:

- oamenii noi pe care îi întâlneşte

- practica în unităţile economice şi în instituţii şi interacţiunile cu oamenii de acolo

- studiile de caz din cursuri şi seminarii

- organizaţiile studenţeşti

- participarea în echipe la realizarea unor proiecte.

Ce apreciez eu la studenţi în lucrările scrise

Aspectul general al lucrării, aranjarea textului în pagină, în general forma lucrării. Studenţii sunt în general preocupaţi să scrie, fără a se gândi că profesorul trebuie să citească!!!! Studenţii care îşi organizează textul astfel încât profesorului evaluator să îi fie uşor să citească vor avea un avantaj competitiv.

Lipsa greşelilor de gramatică. Greşelile de gramatică compromit iremediabil atât nota la lucrare cât şi imaginea studentului păcătos în ochii profesorului.

Modul concis de exprimare. Detest frazele lungi cu înflorituri şi platitudinile, de genul „marketingul este foarte important în activitatea firmelor” sau „bine-ar fi să fie bine”.

Dacă un subiect este măcar început. Chiar dacă nu este complet sau la subiect, străduinţa este mai importantă decât lipsa străduinţei.

Stilul personal. M-am săturat să văd în lucrări rândurile din cursuri sau din carte. Pe acelea le cunosc, dacă nu le-am scris eu atunci sigur le-am citit de suficient de multe ori. Apreciez faptul că un student spune cu cuvintele lui ceea ce a învăţăt. Problema aici o reprezintă cuvintele. Observ cu mare îngrijorarea faptul că studenţii au un vocabular din ce în ce mai sărac. Asta deja nu mai este o problemă de marketing sau de economie, este o problemă de educaţie moştenită de la şcolile anterioare.

Zece lucruri pe care le apreciez eu la un student bun

Disciplina

Disciplina de a îndeplini cerinţele didactice. Disciplina de a respecta reguli, inclusiv regulile de a lua notiţe, de a realiza conspecte şi referate. Disciplina de a munci şi de a se supune rigorilor. Disciplina de a veni la ore, de a merge la bibliotecă, de a se informa şi forma. Disciplina presupune eficientă iar căutarea permanentă a eficienţei înseamnă inclusiv a pune întotdeauna sub semnul întrebării dacă este bine ceea ce face şi dacă nu se poate face mai bine, mai eficient...

Atitudinea

Atitudinea face diferența. Aș vrea ca studenții să aibă o atitudine pozitivă, deschisă, scormonitoare, căutătoare de noi soluţii, contexte, situaţii, experienţe. Un aspect important al atitudinii este abordarea non-critică ci mai degrabă explicativă, orientată spre soluţii. Apreciez de asemenea atitudinea de cooperare şi dialog. Mediul educaţional în care ne aflăm presupune disponibilitatea tuturor participanţilor de a dialoga. Atitudinea tuturor participanţilor la procesul educaţional trebuie sa aibă la baza valori ca respectul, integritatea, munca in comun, adevărul, dreptatea.

Vocabularul

Vocabularul, adică totalitatea cuvintelor pe care le folosești atunci când vorbești, când scrii și când gândești este o condiție sine qua non a unui nivel de gândire superior. Gândurile pe care le ai sunt, de fapt, exprimate cu cuvinte. Nu poți să înveți o materie dacă nu îi înveți în primul rând cuvintele. Folosirea unui vocabular de specialitate este primul indiciu că un student a parcurs și poate a pătruns materia. Atunci când vorbește sau scrie, cuvintele din vocabularul de specialitate trebuie să fie folosite în contextul lor. În plus, este necesar ca studentul să aibă un vocabular bogat al limbii române şi să se exprime coerent şi logic.

Gramatica

Trăiască gramatica! Gramatica te poate mântui ori pierde, te poate înălța ori doborî. Fă din gramatică prietena ta, obsesia ta, rigoarea ta. Eu observ din ce în ce mai des faptul că mulți studenţi fac grave greşeli de gramatică. Este vorba de greşeli din acelea pentru care în liceu ar fi fost discutate în faţa clasei iar inculpatul ar fi fost lăsat corigent. Liniuţa pusă greşit în cuvinte, mai mulţi sau mai puţini „i” la sfârşitul cuvintelor. Lipsa greşelilor este un lucru bun în timp repetarea greşelilor e fatală.

Rigoarea în exprimare

Mă refer mai ales la exprimarea scrisă. Tehnologia modernă ne-a pus în faţa situaţiei de a ne exprima în scris din ce în ce mai mult. Îmi plac mesajele scrise care presupun din partea adresantului respectarea regulilor de scriere. Numele persoanelor sau substantivele proprii să fie scrise cu prima literă majusculă, propoziţiile sa se termine cu punct, enumerările să înceapă ori toate cu literă mare, ori toate cu literă mică şi să se termine toate la fel, paragrafele să fie evidenţiate distinct prin rânduri libere între ele. Propoziţiile să fie scurte şi să aibă predicat J, însă mai important decât orice este să aibă înţeles.

Limbi străine, în special limba engleză

Fiecare limbă străină cunoscută deschide încă o fereastră către o altă lume.

În mod special, limba engleză este o condiţie obligatorie pentru a avea acces la multe din realităţile noastre: calculator şi programele de calculator, Internet, bibliografie de marketing, ştiri din presa străină etc.

Bibliografia

Bibliografia unei discipline se compune din

1. Bibliografia pe care o sugerează profesorul la curs sau la seminar. Aceasta conţine titlurile cărţilor, revistelor şi articolelor din care profesorul s-a inspirat atunci când a realizat cursul. În plus, mai există bibliografie pentru disciplină pe care o sugerează Internetul, atunci când studentul caută folosind motoare de căutare şi cuvinte cheie (de exemplu Bibliography of Marketing of Services)
2. Bibliografie folosită la disciplinele înrudite...
3. Bibliografie non-economică, despre obiectul care face atenţia economiştilor.

Ideile

Studentul să cunoască ideile aferente temelor, să le fi citit, sintetizat, comentat, analizat. Aceasta nu înseamnă ca studentul să se oprească la ideile din curs. Este important, până la urmă ca studentul să aibă idei proprii despre problema sau subiectul în discuţie. Idei proprii nu cresc într-un deşert conceptual. Este important ca studentul să fi inventariat cât mai multe idei ale cât mai multor autori în domeniu.

Creativitatea

Capacitatea de a interpreta realitatea într-un mod propriu, creativ şi inedit. Creativitatea presupune găsirea de soluţii noi la probleme vechi, o altă interpretare dată unei idei, o altă perspectivă de abordare a unui context. Capacitatea de a fi creativ este, până la urmă un rezultat al acumulărilor anterioare şi nu se dezvoltă pe un deşert mintal…

Aderenţa la grup

Educaţia pe care noi o facem presupune activitatea studenţilor în cadrul grupului. În şcoală, toţi elevii şi toţi studenţii trebuie să dobândească abilităţi şi capacităţi de integrare în grupuri. Grupul educaţional format din colegii din cadrul unei specializări sau a unei grupe este foarte important pentru succesul procesului de învăţământ. Eu ca profesor mă adresez atât studenţilor, în mod individual dar şi grupului. În cadrul grupului studenţii pot şi trebuie să interacţioneze între ei pentru a duce mai departe, a explica sau a comenta mesajele pe care profesorii le transmit. În cadrul grupului se pot distribui resurse educaţionale. Studenţii trebuie să se accepte unii pe alţii şi să FACĂ EFORTURI să se integreze în grupul colegilor, să participe la activităţi şi să comunice în cadrul grupului. Toţi studenţii sunt conştienţi că frumuseţea perioadei de studenţie depinde foarte mult de activităţile realizate în comun cu colegii. Deci grupul trebuie să existe, să aibă o viaţă a lui proprie, distinctă de activităţile educaţionale de la facultate şi să fie compus din cât mai mulţi studenţi. Eu apreciez la un student faptul că s-a integrat în grupul colegilor lui.

Cele mai des întâlnite şapte înţelegeri greşite ale performanţei de către studenţi

Sintetizez în continuare şapte dintre gândurile care cred eu că bântuie prin minţile studenţilor. Acestor presupuneri ale mele despre presupunerile lor le dau răspunsurile pe puncte.

1. Studentul e deştept şi prinde repede

• Pe cât de repede învaţă, pe atât de repede uită
• Învăţarea temeinică presupune timp pentru sedimentarea cunoştinţelor
• Efortul e mai eficient, mai bine orientat dacă e dozat în timp

2. Cursul profesorului e de ajuns

• Bibliografia de specialitate a unei discipline cuprinde mai multe cărţi;
• În plus, fiecare temă din curs este abordată în reviste şi articole;
• Temele prezentate pe larg în curs sunt cele pe care profesorul le-a considerat importante. Uneori profesorul se poate înşela. Alt profesor, sau un specialist, poate considera că alte teme sunt importante;
• Pentru a vedea bogăţia de teme / abordări şi contribuţii teoretice la disciplină, folosiţi cuvântul magic: GOOGLE!

3. A scrie mult în lucrarea scrisă înseamnă a şti

• Experienţa mea mi-a arătat că cei care scriu mult, ori copiază, ori bat câmpii!
• Scrisul mult e o dovadă că studentul nu e în stare să se exprime în mai puţine cuvinte.
• A scrie mult înseamnă a folosi multe foi de hârtie. Multe foi de hârtie folosite duce la tăierea nejustificată a copacilor din pădure. Ocrotiţi pădurea, vă rog!
• Ce vină are profesorul care trebuie să care cu el, în geantă mulţimea foilor pe care studenţii scriu PREA mult?

4. La ce ne vor folosi toate prostiile din curs?

• Un curs reprezintă conţinutul unei discipline, a unei materii de studiu. Cineva, adică profesorul, s-a străduit să sintetizeze cele mai importante concepte, idei, capitole, să citeze cei mai relevanţi autori în domeniu. Se consideră că aceste lucruri sunt cele mai importante în pregătirea unui student viitor economist.
• Studenţii care îşi dezvoltă orizontul conceptual şi cazuistic vor fi mai bine pregătiţi în confruntarea cu economia reală, indiferent dacă vor avea calitatea de angajaţi, patroni sau free-lanceri.

• Dar dacă vei avea nevoie de ele?

5. Trebuie să înveţi mult pentru a şti

• De fapt, nu trebuie să înveţi mult, trebuie să înveţi eficient
• A învăţa este efortul iar a şti este rezultatul. Principiul minimizării efortului se aplică şi aici: să înveţi cât mai puţin şi să ştii cât mai mult. Dacă se poate să nu înveţi DELOC şi să ştii TOT. Nu prea se poate.
• Atunci când înveţi, înveţi, înveţi şi nu îţi intră nimic în cap, mai bine faci o pauză şi bei un pahar cu apă, mănânci un măr, faci zece flotări sau zece genoflexiuni. Aer curat şi sânge oxigenat, asta vă propun.

6. Poţi învăţa oriunde şi oricând

• Există un timp şi un loc al învăţării temeinice. La fel, există o vârstă a învăţării. A trecut vârsta – ai pierdut ocazia.
• Mediul de învăţare este un ingredient la fel de important ca şi procesul de învăţare în sine.
• Există câteva perioade de învăţare concentrată: de exemplu, pentru mine învăţarea e mai eficientă iarna decât vara, ziua mai mult decât noaptea, dimineaţa mai mult decât seara.

7. Înveţi numai cu mintea, cu intelectul

• Înveţi cu mintea, cu trupul şi cu sufletul. Pe toate trei le foloseşti în procesul de învăţare.
• Răbdarea, ambiţia, voinţa şi credinţa, sunt, de asemenea, importante. Cu răbdarea treci marea, cu ambiţie şi voinţă găseşti noi căi de abordare a unei teme de studiu, cu credinţa muţi munţii, darmite un curs universitar?
• Intelectul, raţiunea, memoria sunt chiar mai puţin importante decât principiile, valorile, afectele.
• Experienţa mea de şoim al patriei, elev, student şi profesor, oamenii pe care i-am cunoscut, colegii şi profesorii pe care i-am avut, studenţii pe care i-am întâlnit mi-au arătat de sute şi mii de ori că deşteptăciunea nu are nici o legătură cu succesul la învăţat. Nici cu succesul în afaceri, nici cu bogăţia, nici cu Mercedesul pe care îl conduci (sau nu îl conduci!).