Influența AI asupra managementului, muncii și învățării oamenilor

Am mai spus-o, acum o scriu, AI-ul nu este un egalizator, ci un amplificator de competențe și virtuți. Ea face să se vadă limpede și mărește distanța dintre elită și mediocritate. 

Am citit un articol despre progresele în lucrul cu AI scris de un specialist în IT. El trata chestiunea trecerii de la simpla interogare (prompting) la ingineria buclelor de execuție (loop engineering) în cadrul sistemelor cu agenți AI și concluziona că aceasta reprezintă un salt paradigmatic. 

Salt paradigmatic înseamnă o modificare fundamentală a modului în care oamenii obișnuiesc să înțeleagă și să facă lucruri (să învețe, să muncească, să se coordoneze în echipe/ organizații). Schimbările de paradigme sunt pentru mine subiecte de interes maxim.

Care e schimbarea, de fapt?

AI-ul se folosește prin prompturi. Un prompt este o întrebare sau o comandă. Omul îi spune AI-ului ce să facă, acesta face și gata! 

Sursa: Imagine creată cu Chat GPT cu promptul „Creează un vizual pentru acest articol”

O buclă de execuție este atunci când utilizatorul folosește agenți AI autonomi capabili să se autoevalueze, să își mențină starea și să își corecteze greșelile în mod repetat. 

E ca și cum îi întreb eu pe studenți când ei au îndeplinit o sarcină pe care le-am dat-o: „-Care sunt obiectivele acestei cercetări?”,

Misiunea, viziunea și valorile unei organizații: ce sunt și cum se stabilesc?

Un subiect mult studiat și analizat în managementul și marketingul firmelor și organizațiilor de orice fel.

Am tratat recent subiectul în cartea Managementul și marketingul organizațiilor nonprofit (Dorin C. Coita, Silvia L. Fotea, Igor Prisac, Sefora M. Nemțeanu, Managementul și marketingul organizațiilor nonprofit, Editura Economică, București, 2022, pp.167-171).

Am argumentat acolo faptul că misiunea, viziunea și valorile unei organizații exprimă identitatea organizației, se adresează atât membrilor organizației cât și publicului extern și formează brandul organizației iar formularea misiunii, a viziunii și a valorilor organizației este primul rezultat al procesului de planificare strategică.

Misiunea viziunea și obiectivele unei organizații sunt răspunsul la întrebarea „Cine suntem noi?”

Misiunea, viziunea și valorile exprimă identitatea organizației, atât în fața propriilor ei membri, angajați, proprietari, manageri cât și în fața clienților și a tuturor categoriilor de public extern, a partenerilor, a donatorilor, a voluntarilor, a cetățenilor și a opiniei publice generale.

Managementul și marketingul organizațiilor nonprofit

În anii de pandemie 2020-2022 am scris împreună cu câțiva colegi universitari o carte despre managementul și marketingul organizațiilor nonprofit. Cartea este un rezultat al unui proiect inițiat de colegii mei de la Universitatea Emanuel din Oradea și Universitatea Divina Gratiae din Chișinău, Republica Moldova și a apărut la Editura Economică.

Am trudit mult în scrierea acestei cărți. Mă bucur să o văd la lumina tiparului, gata, în condiții grafice de excepție, nou nouță și grea🙂. 

Voi mai posta aici idei din carte. Păstrați frecvența!

 

O altă definiţie a managementului

Vechea abordare

Acea plictisitoare abordare de la școală. Că doar trebuie să pornim de undeva...

În definirea managementului se poate porni de la:

1. management ca procese: ce cuprind activităţile reunite sub eticheta management, cu alte cuvinte, răspunsul la întrebările „Ce fac managerii?”, „Care sunt activităţile cu care îşi umplu ei orele în care muncesc?” „În ce constă munca lor?”... întrebări de-astea.
2. management ca echipă, ca oameni: „Cine sunt managerii?”  „Ce poziţie ocupă ei în organizaţii?”, „Care sunt structurile cu funcții manageriale din organizații și cum ar trebui ele să funcționeze?”
3. managementul în context: „Când, unde și în ce context au apărut managerii şi managementul?”, „De ce este nevoie de management?” sau considerații gen „managementul face diferenţa între ţări bogate şi ţări sărace, dintre firme care prosperă și cele care dau faliment, între wineri și loseri etc.”

Experiența mea de profesor mi-a dat reflexul de a multiplica abordările oricărui concept. Asta știu eu, dacă vrei să înțelegi ceva complex cât mai bine să îl abordezi din cât mai multe perspective.

Când zgomotul managementului acoperă incompetența managerilor

E deficit de management în România

Cred că una dintre problemele pe care trebuie să le rezolvăm în țara noastră pentru a trăi mai bine este managementul. La toate nivelurile, în primul rând în sectorul public și în special în mediul educațional.

Ce așteptări avem de la managerii de școală?

Am scris acest articol ca editorial pentru numărul 5 din 2016 al revistei „Reflecţii ... non-formale!”, publicația Asociației Top Formalis din Oradea, organizație din care fac parte și eu. Găsiți aici întreaga revistă, precum și numerele anterioare. 

Asociația Top Formalis își propune dezvoltarea managementului educațional.

Pentru a își putea îndeplini misiunea, aceea de creştere a calităţii actului educațional şi a serviciilor oferite în domeniu, Asociația Top Formalis urmărește dezvoltarea managementului educational. 

Care a fost cea mai mare provocare cu care m-am confruntat în prima mea experiență de manager

În cadrul unui proiect inițiat la Departamentul de Management-Marketing în parteneriat cu o firmă de consultanță în management, colegul meu- Remus Roșca, m-a întrebat: „Care a fost cea mai mare provocare cu care te-ai confruntat în prima ta experiență de manager? Cum ai depășit-o?”

Ideea îmi pare excelentă. Are potențial de educație și de cercetare. Așa că i-am răspuns și eu la această întrebare, pe scurt și in extenso. 

Cine ne sunt managerii?

Una dintre preocupările mele profesionale este managementul. 

Vorbind despre management, am în vedere, pe de o parte, oamenii care compun echipa de management, respectiv suma celor care iau decizii și care sunt responsabili pentru obiectivele comune, ale organizațiilor, instituțiilor sau ale țării, pe de altă parte, procesul de management, incluzând aici funcțiile, sarcinile, sistemele, acțiunile și rezultatele acestora. 

Așada, când întreb cine ne sunt managerii adopt postura unui cetățean care se uită cu încredere și cu speranță către cei care conduc instituțiile țării și prin ele destinele poporului. 

E firesc să pun întrebarea: cine sunt și ce fac managerii României? 

Cum pot dobândi studenții competențe de lucru în echipă

Despre competențe

Calitatea de student oferă celui pe care o are oportunitatea să dobândească competențe. Fiecare program de studii oferă studenților prin conținutul lui câteva șanse, ocazii, motive, contexte și instrumente de a dobândi aceste competențe.

Igiena– factor favorizant al muncii

Mă preocupă modul în care oamenii muncesc în societatea cunoaşterii şi condiţiile care favorizează procesele de muncă intelectuală. Consider că igiena este unul dintre factorii favorizanţi ai productivităţii muncii. Atunci când munca este predominant intelectuală, igiena muncii capătă noi dimensiuni, pe lângă aspectele fizice (praf, mizerie, mirosuri, microbi) devin importante aspectele de igienă psihologică (urgenţe, stres) şi cele ale culturii organizaţiei (conflicte, tensiuni).

Am reflectat la igiena muncii în organizația mea şi am identificat câteva aspecte importante:

Şapte zone pe care tehnologia IT&C le influenţează masiv

...făcându-i pe oameni mai conectaţi, mai educaţi, mai eficienţi, mai deștepți şi mai bogaţi. Or fi ele mai multe, dar pe acestea şapte le-am văzut şi le-am considerat eu.

Tehnologia de informații şi comunicare, a intrat timid în viaţa mea cam prin 1997-1998. Nu am învățat-o în școală, ci pe cont propiu, de la cei din jur și, mai ales în ultima vreme, de la studenți. De atunci s-a dezvoltat viguros şi a influențat din ce în ce mai mult multe dintre lucrurile pe care le fac.

Zilele acestea am făcut o ordine în capul meu şi am grupat mai frumos câteva din convingerile, concepte, rutinele, ideile şi gândurile răzleţe şi disparate referitoare la IT&C. Încă nu îmi este foarte clar dacă utilizarea IT&C m-a făcut mai deştept şi mai bogat dar unele ingrediente ale inteligenţei şi bogăţiei mi le-a furnizat din belşug.

Afirm din capul locului că tehnologia IT&C mi-a oferit productivitate, m-a ajutat semnificativ la interacţiuni, m-a ajutat să furnizez coeziune, să fac educaţie, cercetare, marketing şi management. Ori acestea sunt ingrediente, premise şi condiţii ale inteligenţei şi bogăţiei. Iar pentru educaţie ele sunt imperios necesare.

Trecem la 2.0

Ce înseamnă 2.0?

Atributul 2.0 a apărut în lumea Internetului făcând referire la un nou mod de a folosi informaţia, care poate fi produsă, distribuită, accesată, partajată şi procesată mult mai interactiv şi mai eficient. De exemplu, Wikipedia, Youtube, reţelele de socializare Facebook, Twitter, blogurile şi tot portofoliul de produse şi servicii Google creează posibilitatea de a produce conţinut informaţional, de a îl distribui altora, de a facilita accesul pe mai multe niveluri de permisiuni, de a pune resurse şi conţinuturi în comun, de a creşte implicarea, creativitatea şi satisfacţia participanţilor la procesele cu informaţii.

Organizaţiile 2.0

Din lumea Internetului, conceptul a ajuns în lumea organizaţiilor, în management şi în educaţie. Într-o organizaţie de tip 2.0 conţinturile, informaţiile, deciziile şi comunicarea nu mai sunt oferite static, ierarhic şi  unidirecţional de către cei care le au către cei care nu le au, de la şefi către subordonaţi, de la decani şi prodecani către cadre didactice şi către studenţi.

Cum să devii un manager bun

Un manager lucrează cu şi prin oameni, lucrează cu munca lor, fiind responsabil pentru rezultatele muncii lor în cadrul unor grupuri, echipe sau organizaţii.

Pentru a deveni un manager bun trebuie să participi la munca oamenilor în grupuri, echipe şi organizaţii, să fii parte a rezultatelor lor, să iei exemplu de la cei mai buni, să înveţi cum se face performanţă, să defineşti cu maximă înţelegere munca oamenilor şi rezultatul muncii lor.

Pentru a fi un manager bun trebuie să faci parte din mai multe grupuri, organizaţii sau echipe şi să participi la mai multe faze din viaţa lor

Organizaţia poate avea orice specific, poate fi o organizaţie de afaceri, adică o firmă, poate fi o instituţie publică, o şcoală sau o instituţie de învățământ, poate fi o echipă sportivă, poate fi un partid politic, un sindicat, o asociaţie profesională, o asociaţie de studenţi, un consiliu al elevilor dintr-o şcoală, o orchestră sau un cor.

Sufletul afacerii tale și grija față de clienți

Noţiunea de afacere trebuie înţeleasă ca fiind o sumă de oameni şi activităţile lor care produc şi distribuie valoare. Afacerea cuprinde oameni care trăiesc, sunt vii şi au suflet.

Hardware-ul și software-ul afacerii

Afacerea ta are hardware şi software, la fel ca un computer. Partea hard a afacerii tale este reprezentată de toate resursele materiale pe care le foloseşti pentru a-ţi putea desfăşura activitatea: spaţii, utilaje, investiţii, imobilizări, infrastructură. Partea soft cuprinde toate aspectele legate de oameni şi de activităţile lor, plus aspectele legate de funcţionare: reguli, rutine, proceduri, sarcini.

CCC- consilii, comitete, comisii, adică grupurile de lucru în organizații

CCC cuprind mai multe minți
Un consiliu este mai important decât un singur om, fie el și manager, pentru că cuprinde mai multe persoane, mai multe minți. Mai mulți oameni gândesc mai bine decât un singur om, fie el și manager.

Într-un consiliu crește potențialul de gândire și reflecție, numărul de puncte de vedere din care este abordată și analizată realitatea sau orice subiect de discuție.

Cine ne sunt managerii? (II)

Scriam într-un articol trecut că managerii trebuie să gândească şi să se comporte ca stăpâni, nu ca slugi, iar stăpân poate fi cel care are o proprietate. 

Managerii trebuie să aibă experienţă în lucrul în mai multe organizaţii

Acum, în completare, mai adaug ceva: managerii trebuie să aibă experienţă în lucrul în organizaţii. În mai multe organizaţii. Managementul se învaţă şi se aplică în organizaţii, la fel ca munca şi democraţia.

Sugestii pentru comportamentul financiar în vremuri grele

Comportamentul financiar în vremuri grele trebuie, în esenţă, orientat după un principiu simplu: maximizează veniturile şi certitudinile şi minimizează cheltuielile şi incertitudinile. Pentru operaţionalizarea acestui principiu oferim în continuare următoarele sugestii, sfaturi şi îndemnuri:

Alcătuiţi bugete
Un buget este o modalitate de planificare a cheltuielilor viitoare.

În cadrul său se planifică în primul rând cheltuielile, suma lor şi destinaţia, în al doilea rând modul în care se asigură veniturile, sursa lor şi valoarea. Faceţi bugete pentru toate activităţile sau sarcinile de rutină, pentru producţie, pentru cumpărări, pentru relaţiile cu clienţii, pentru instruirea personalului, pentru studierea pieţei şi pentru marketing, pentru publicitate, pentru participarea la târguri, pentru asigurări etc. Atunci când există bugete, certitudinea şi disciplina financiară sunt mai mari.

Zece prostii pe care managerii să și le scoată din cap

Pentru a nu rămâne acolo înăuntru în cap. Ar putea să se înmulțească până ajung să le umple capul numai cu prostii. Pentru că atunci, singura șansă de a își recupera capul va fi să li-l taie cineva.

Ești manager/ ești lider

Da’ de unde! Ești doar un șef. Nu ești singurul șef pe care oamenii tăi l-au avut. Înaintea ta au mai fost alții iar după tine vor mai veni și alți șefi.

Şapte motive ca să îţi faci un plan pentru afacerea ta

Eşti sau vrei să fii un profesionist al afacerilor. Eşti un manager iscusit, o minte lucidă. Atunci, fă-ţi un plan pentru afacerea ta (în scris!!!) şi afacerea ta va căpătă repere. Dacă te-ai gândit vreodată că scena afacerilor este imprevizibilă, planul afacerii tale este un instrument pentru a transforma voia întâmplării, din ce în ce mai mult, în voia ta.

Iată şapte motive care ar trebui să te convingă să îţi faci un plan:

Forţă

Printr-un plan, forţezi viitorul să se întâmple aşa cum vrei tu.

Managerii şi gunoaiele

Atitudine faţă de gunoaie este piatra de încercare a managerilor adevăraţi. Dintr-o perspectivă mai largă, atitudinea faţă de gunoaie este o dimensiune majoră a existenţei fiecărui individ, indiferent că este manager sau om simplu.

Gunoaiele reprezintă un efect nedorit al activităţilor curente ale unei organizaţii, ale unor persoane, ale unor procese care se întâmplă în organizaţii şi în legătură cu activitatea acestora.