Recomandări pentru studenţii din anul I

Recent am evaluat lucrările de examen ale studenţilor din anul I şi am avut ocazia să reflectez intens la câteva situaţii pe care eu le observ frecvent la studenţi, mai ales la cei din anul I.

Scriu aceste rânduri cu speranţa că alţi studenţi, din anul I sau din oricare an, vor avea răgazul şi curiozitatea să citească, vor lua de bune ceea ce scrie aici şi vor avea hotărârea să înceapă să facă eforturi pentru a pune în practică recomandările mele.

Scopul principal al disciplinelor din anul I este achiziţia de cuvinte şi idei

Cuvintele şi ideile pe care studenţii ar trebui să le achiziţioneze provin din:

1. Universul cunoaşterii pe care studenţii deja îl au. Cu alte cuvinte, mă refer la cuvintele şi ideile cu care studenţii vin de acasă.

Observ cu îngrijorare că acest univers este foarte subţire. Cei doisprezece ani de şcoală ar trebui să le fi oferit studenţilor noştri un univers suficient de vast şi nişte cunoştinţe şi competenţe de comunicare pe care să le folosească curent.

Cuvintele şi ideile cu care studenţii vin de acasă reprezintă fundaţia pe care trebuie să se construiască structurile de cunoaştere din anul I de facultate. Altfel spus: eu mă bazeze pe faptul că studenţii din anul I chiar au achiziţionat în liceu acele cunoştinţe generale şi competenţe pe care să îşi poată clădi cunoştinţe şi competenţe suplimentare, achiziţionate în facultate. Altminteri e ca şi cum ar trebui să înalţ zidurile unei case dar aceasta nu are fundaţie.

Sunt supărat pe sistemul de învăţământ preuniversitar, în loc să îmi ofere materie primă de bună calitate, îmi oferă marfă proastă şi rebuturi. Nu mi se pare corect ca să le spun eu studenţilor că infinitivul se scrie cu un singur i sau că adresele de email să fie de forma prenume...nume şi nu identităţi năstruşnice. Apropo, mie mi se pare că învăţământul preuniversitar a pierdut din vedere total comunicarea în mediul online. Aparent, universul online nu este de interes pentru profesorii de liceu din secolul XX. Iar studenţii din anul I nu par a avea maniere online, şcoala nu i-a pregătit în acest sens.

2. Universul general economic pe care studenţii au început să şi-l dezvolte. Ei bine, acest univers este la rândul lui subţire pentru că studenţii sunt doar la începutul construcţiei sale.

Universul general economic ar trebui să fie populat cu cuvinte, concepte, idei, categorii şi alte elemente de cunoaştere din cultura generală şi din disciplinele de cultură generală economică.

E greu să înțelegi marketingul fără să înțelegi locul şi rolul organizaţiei în tabloul general al afacerilor şi să înţelegi cum funcționează acest tablou, în termeni sociali şi economici, macro şi micro.

Cred că aceasta este dificultatea majoră a studenţilor din anul I, de a aranja cuvintele şi ideile economice într-un cadru organizat, într-un tablou general de înţelegere a afacerilor în cadrul social şi economic.

Îmi imaginez că cuvintele şi ideile sunt aidoma unor cărţi, dosare şi hârtii care trebuie aranjate şi arhivate. Elementul principal în aranjare şi indexare este existenţa raftului, a bibliorafturilor şi locaşurilor de depozitare, a cadrului în care toate aceste lucruri trebuie aranjate. Prin comparaţie, cărţile, dosarele şi hârtiile sunt cuvintele şi conceptele învăţate, pe diferitele lor nivele de agregare iar rafturile şi bibliorafturile reprezintă structura tabloului general al societăţii şi economiei pe care studenţii încă nu îl au, nu îl înţeleg. În lipsa înţelegerii unui tablou general, cuvintele şi ideile citite înainte de examen se amestecă şi formează în capul studentului o mare harababură - pe care eu o văd în foaia de examen.

Pentru a preîntâmpina aceasta, studenţii trebuie să continue să înveţe, pentru a se obişnui cu cuvintele şi ideile învăţate, să înveţe să le distingă unele de altele şi să încerce să îşi creez propria lor ordine de aranjare a acestora în mintea lor. Desigur că această ordine se va modifica pe parcurs, pe măsură ce vor învăţa alte discipline, vor vedea alte perspective de abordare, vor dobândi alte competențe şi experienţe.

Pe scurt, pentru a putea învăţa cuvinte şi idei din universul economic trebuie ca studentul să aibă o anumită ordine de aranjare mentală a lor, un cadru de organizare a informaţiei dobândite. Fiecare student care învaţă îşi formează acest cadru prin persistenţă în învăţare, prin extinderea universului general economic dincolo de notiţele de curs sau de cursurile învățate pentru examen. Am dat câteva sugestii, mai jos.

Studenţii trebuie să fie capabili să exprime puncte de vedere proprii şi să le argumenteze

Unul dintre obiectivele procesului de învăţământ de la orice nivel este ca studenţii să fie capabili să îşi exprime puncte de vedere proprii şi să îl argumenteze. Exprimarea punctelor de vedere trebuie să se facă atât în scris cât şi vorbit, în speech-uri şi alte prezentări.

Desigur că unul dintre competentele transmise prin învăţământul de marketing este ca studenţii să poată prezenta convingător în faţa clienţilor sau altor auditorii produse de vânzare şi să îi convingă pe aceştia să le cumpere. Dar înainte de a prezenta marfa, studenţii trebuie să fie capabili să se prezinte pe sine, cu ideile, cunoştinţele şi competenţele pe care le au. Nu ajunge doar să pui o poză cu tine pe Facebook. O poză reuşită a unui prost nu îl face pe acesta deştept, indiferent cât este de frumos sau de sexi. Eu am observat că aprecierile la pozele de pe Facebook se referă la cât este de reuşită poza şi cât de frumoasă este subiectul. Nicidecum cât este de deştept sau ce univers de cunoaştere larg are.

Observ că studenţii intră în anul I cu inabilitatea clară de a se exprima în scris, aceasta pentru că au un vocabular şi o colecţie săracă de cuvinte din vocabularul de bază al limbii române. Cei mai mulţi dintre studenţi sunt totalmente incapabili să îşi enunţe un punct de vedere şi să îl susţină în scris cu argumente şi vocabular elevat!

Pentru a dezvolta şi umple cu conţinut universul cunoaşterii, pentru a recupera lipsurile de cunoaştere din ultimii doisprezece ani, sugerez studenţilor:

Să citească
Principalul mijloc de acumulare de cuvinte, idei şi înţelesuri este lectura. Dragi studenţi,universul vostru de cuvinte şi idei poate fi extins cel mai bine prin lectură. Citiţi, citiţi, citiţi!

Recomand accelerarea construcţiei universului cunoaşterii prin lectură folosind în mod obişnuit următoarele mijloace şi instrumente:

a. lectura cărţilor. Nimic nu se compară cu lectura cărţilor. Cărţile cuprind cel mai dens şi mai bogat univers de cuvinte, idei şi semnificaţii. Câte cărţi ai citit în ultimul an, altele decât cursurile de la facultate sau bibliografia obligatorie? Dacă răspunsul este nesatisfăcător, ia măsuri. Cititul cărţilor se face în linişte, în bibliotecă şi în lipsa unui stres cotidian. Simpla realizare a acestor condiţii îmbunătăţeşte calitatea vieţii tale, nu-i aşa?

b. lectura ziarelor şi revistelor, tipărite şi online. Spre deosebire de cărţi, ziarele şi revistele sunt mai convenabile întrucât prezintă subiecte de interes cotidian.

c. abonamente la presa economică de specialitate. Recomand studenţilor să îşi facă abonamente la reviste economice gen Revista Biz, Săptămâna financiară, Piaţa Financiară etc. Publicaţiile acestea trebuie să fie suficient de atractive pentru a stimula citirea lor. Faceţi-vă abonamente, să vă vină acasă revistele, să citiţi din ele în diferite momente ale zilei, în diferite locuri şi situaţii. Să vă împiedicaţi de ele peste tot, să vă fie la îndemână pe birou şi pe măsuţa de cafea, la masă şi la toaletă, oriunde petreceţi mai mult de cinci minute şi aţi putea citi măcar câteva rânduri;

d. abonamente la informaţia online de pe site-urile de interes. Eu folosesc programe de tip agregatoare de ştiri RSS. Pe prietenul meu RSS îl cheamă Feedly- e o aplicație care rulează atât pe desktop cât și pe smartphone.

e. instrumente şi conţinuturi care uşurează cititul, de exemplu E Reader sau E Book-uri;

f. căutaţi să vă îndeletniciţi cu cititul multor documente. Dacă eşti obligat prin fişa postului să citeşti mult, vei avea o abilitate mai mare de a citi mai mult şi mai rapid;

g. faceţi cursuri de citire rapidă, cumpăraţi-vă cărţi şi alte materiale despre acest subiect şi studiaţi-le.

Să asculte
Ascultaţi-i pe alţii care vorbesc. Dar fiţi atenţi la ce vorbesc, nu vă jucaţi cu telefonul mobil... De asemenea, obişnuiţi-vă să ascultaţi emisiuni la radio, în care vorbesc oameni de bună calitate. Ascultatul emisiunilor economice este un bun prilej de a mai auzi cuvinte şi idei noi din universul economic.

Să dezbată
Dezbaterea se referă la ocazia de a vorbi cu guriţa ta şi de a exprima vocal argumente solide punctul tău de vedere, de a îţi apăra punctele de vedere şi a convinge pe alţii (fără să îi baţi :) ) că punctul tău de vedere este adevărat. Prin dezbateri se aprofundează ideile, se exersează argumentele, se fundamentează legăturile dintre cuvinte şi idei. Atunci când dezbaţi idei şi puncte de vedere, pe lângă faptul că te aud alţii, te mai auzi tu însuţi/ însăţi. Sunt convins că nu vei fi deloc mulţumit de modul în care ai dezbătut. Dar tocmai în această nemulțumire stă progresul tău. Apropo, înregistrează-te atunci când vorbeşti şi apoi ascultă-te. Sunt convins că, atunci când vei asculta înregistrările cu vocea ta, vei fi foarte şocat de prostiile pe care le-ai spus. Şi vei vrea foarte mult să fii mai bun în dezbateri. Îți dai seama că ceilalţi au ascultat până acum doar aceste prostii emise de tine???!!!

Să multiplice ocaziile de a vorbi în public
Câteva dintre ocaziile de a vorbi în public sunt la seminarii, când ai de făcut şi de prezentat referate, în diferite situaţii când ai de făcut prezentări, de exemplu, la întrunirea asociaţiei din care faci parte, în faţa prietenilor cu care mergi în excursie, la şedinţa de scară de bloc etc. Străduieşte-te să ai cât mai multe ocazii să ţii speech-uri. Atunci când faci prezentări te exersezi în a câştiga şi menţine atenţia altora.

Să scrie
Am sugerat de mai multe ori studenţilor să se obişnuiască să scrie. Să îşi facă blog. Să scrie scrisori. La facultate să scrie referate, eseuri, rapoarte şi alte lucrări scrise pentru seminarii. Acasă să îşi scrie jurnalul plus referatele, lucrările, articolele pentru şcoală.

Să participe
Mă refer la participarea la activităţi, evenimente, cercuri studenţeşti, la întâlniri cu oameni de afaceri, la stagii de voluntariat, la proiecte, la organizaţii studenţeşti, la activităţile şi proiectele organizaţii nonprofit, la campanii de marketing etc. Participarea lărgeşte orizontul cunoaşterii şi oferă ocazii excelente de a face tot ce scrie mai sus.