Cum putem promova Oradea

Câteva dintre ideile pe care le-am reținut și discutat cu ocazia întâlnirii din Sala Mare a Primăriei din 15 martie 2014.

Întâlnirea

Am înțeles abia la final că a fost orientată spre definitivarea proiectului cu panotajul. Cu toate acestea, în cadrul întâlnirii s-a prezentat proiectul Pachet complex de promovare a turismului cultural derulat de Primăria Oradea prin programul Regio. Chiar dacă nu avea legătură directă cu treaba cu panotajul, proiectul în sine a fost interesant. Păcat că nu am putut citi kilometrii de text scriși cu litere mărunte pe slide-urile de prezentare.

Cât despre proiectul cu panotajul, noi, profesorii și studenții de la Departamentul de Management și Marketing, am fost implicați în unele faze din realizarea lui, grație colaborării cu Radu Silaghi de la AFP. Proiectul urmărește  a valoriza o ocazie oferită de firma Euromedia, aceea de a utiliza niște panouri de publicitate stradală din Oradea pentru a promova Oradea în fața orădenilor

Promovarea prin panouri stradale
Mihai Pop de la Bizmart a realizat niște modele de panouri stradale. Meseriaș cum îl știu, Mihai Pop a făcut și o cercetare în care a identificat câțiva vectori pentru promovare. A folosit câteva elemente de poziționare a Oradiei:

• Cel mai frumos oraș din România
• Cel mai verde oraș, cele mai multe spații verzi.
• Echipa de baschet care este cea mai bună chiar dacă uneori iese pe locul 2.
• Echipa de polo, campioană națională.
• Al cincilea oraș din România după atractivitatea mediului de afaceri
• Orașul cu cei mai glumeți locuitori

Elementele acestea le-a pus pe slide-uri în care ne-a arătat variante de afișe de pus pe panourile stradale. Mi-a plăcut mai puțin mesajul acela cu locul 5. Nu cred că e o idee bună să faci din locul 5 un element de promovare, din punct de vedere tehnic, vorbind.

Posibili vectori de promovare într-o abordare strategică a turismului orădean

M-am gândit la alți posibili vectori de promovare, acele elemente care pot fi folosite pentru a poziționa orașul în mintea turiștilor dacă cineva va vrea să abordeze strategic de acum înainte dezvoltarea turismului orădean:

• Tramvaiul. Poate fi mai mult decât un mijloc de transport sau decât un element suport pentru promovare. Poate fi un simbol, o atracție turistică per se.  Aș propune înființarea unui muzeu al tramvaiului la Oradea, organizarea unor tramvaie turistice în care pasagerii să asculte în difuzoare sau în căști informații turistice în limbile română, maghiară, engleză, germană. S-ar putea realiza un traseu pentru tramvaie exclusiv turistice pe care să circule tramvaie de epocă… să se organizeze evenimente.
• Bicicleta. Nu putem avea pretenția că Oradea a descoperit bicicleta dar se pot valoriza proiectele cu pistele de biciclete transmițându-le turiștilor mesajul: Descoperă Oradea pe bicicletă!.
• Orologeria. Am văzut în Turnul Primăriei referințe la orologii și la orologieri vestiți din Oradea. Mi se pare că și acest element poate fi valorificat turistic. De vreme ce în Oradea există atâtea turle de biserici cu orologii în ele ar putea fi valorificată existența lor prin organizarea unui muzeu al orologeriei sau altceva mai haios ca festivalul clopotelor.  
• Preturi mici la produse și servicii. Mi-a venit în minte cazul serviciilor stomatologice. Știu că străinii apreciază terasele și prețurile mici la bere. Cred că și transportul în comun e ieftin sau biletele de intrare la filarmonică, în comparație cu Viena sau Budapesta…

Perfect de acord cu ideile exprimate de colegul de-al meu, universitarul Stelian Nistor, că fără aeroport suntem fiii ploii în materie de turism și că astăzi transportul aerian trebuie gândit pentru mase. 

A mai spus cineva o idee pertinentă, că pe turiștii din Felix ar trebui să îi aducem la Oradea, în centrul istoric, în muzee, în cetate, la evenimente.

Mi-a plăcut și ideea cu certificarea taximetriștilor enunțată de dl. Dumitru Sim deși poate fi foarte greu. Cum ar fi ca toți taximetriștii din Oradea să aibă uniformă și chipiu alb, să se dea jos din mașină și să deschidă portiera clienților, să vorbească o limbă de circulație internațională și să știe prezenta Oradea turistică – sau măcar două trei din aceste standarde? Vise, nu? Spunea în sală cineva că riscăm să rămânem fără taximetriști.

Mai cred că autoritățile orădene pot stimula producția de ghizi turistici pentru Oradea iar Universitatea poate produce așa ceva dacă i se sugerează sau cere explicit.

Implicați universitarii, studenții și asociațiile studențești

Spuneam astăzi că la Universitate am avut foarte mulți profesori și studenți străini de Oradea sau de România care au fost în situația de a fi turiști în Oradea, de a avea nevoie de servicii de ghid, de cazare, de entertainment, de informații turistice etc.

Andrei Curtui de la AIESEC spunea că doar prin programul Exchange al AIESEC au venit într-un an 350 de studenți străini.

Cred că Universitatea este un mare furnizor de turiști pentru Oradea și că universitarii din Oradea ar putea fi consultați, implicați și atrași în efortul comun de promovare turistică. Iar dacă mă gândesc la cei pe care îi cunosc la facultate la noi, la Geografie, la Istorie, la Arhitectură, la Arte etc. realizez că acești oameni se pricep, iar neutilizarea priceperii lor este o irosire de resurse.

Am evocat astăzi situația în care am fost eu însumi, ca student la Turism am făcut o lucrare de diplomă pe subiectul Tehnici de promovare turistică. Apoi, la studii aprofundate, am făcut o lucrare cu titlul Proiect de dezvoltare a turismului orădean. Departe de mine gândul că acolo sunt soluții pentru turismul orădean de acum, vreau doar să spun că astfel de teme pot fi mai departe date studenților sau colectivelor de cercetare.

Posibilitățile de implicare a studenților și a universitarilor

Am perceput o supărare pe universitari, faptul că nu se implică în problemele comunității și că se mărginesc să facă cercetare de dragul cercetării. Spuneam astăzi că posibile cauze pentru care nu se implică în afara universității sunt:

1. Pentru că nu li se cere explicit, nu sunt invitați să participe sau să contribuie. Am experiența unor situații în care, atunci când li s-au cerut, universitarii s-au implicat.
2. Faptul că sistemul de evaluare, atât intern, în cadrul UO cât și în întreg învățământul superior românesc (vezi condițiile pentru conferențiar și profesor universitar, pentru abilitare și pentru conducătorii de doctorat) nu le cere explicit candidaților să contribuie la soluții pentru problemele comunității și să aibă certificarea de la un actor comunitar a utilității acțiunii universitarului pentru comunitate.
3. Faptul că Universitatea din Oradea, în particular, este privită cu suspiciune de către actorii locali considerând-o o fabrică de diplome și vânzătoare de iluzii, neavând nici o legătură cu economia reală. Iată ce spune primarul în interviu, că oferim tinerilor iluzii și că mai bine ca Oradea să sprijine școlile profesionale. Observația personală este că până această atitudine nu va dispărea, decalajul între universitari și instituții se va adânci.

Sugerez următoarele posibilități de a-i implica pe universitari în proiectele comunitare. Mă gândesc în primul rând la studenți, deși nici cu profesorii nu mi-ar fi rușine.

Voluntariat

Universitatea din Oradea recunoaște până la 5 credite de studii pentru activități voluntare ale studenților de până la 140 de ore de voluntariat. Activitățile de voluntariat în beneficului turismului orădean ar putea fi interesante pentru studenții de la Turism, Geografie, Istorie, Arhitectură, Comunicare etc. care pot face voluntariat în domeniul lor profesional de specializare.

Organizația voluntară poate fi Primăria Oradea sau altă entitate asociată Primăriei, cu condiția să fie nonprofit (altminteri nu poate fi gazdă pentru voluntari). Pentru a valoriza această oportunitate, organizația gazdă pentru voluntari trebuie să îi atragă pe studenți, să le dea o temă de lucru, să le organizeze activitatea, să le evalueze rezultatele.

Stagii de practică și internship

La noi la facultate practica se face de către studenții din anul II, în luna iulie, timp de trei săptămâni, 6 ore pe zi, 90 de ore în total. Studenții de la masterat fac două săptămâni, 60 de ore.  Cred că și la celelalte facultăți se face la fel.

Stagiile de internship durează mai mult, 1-3 luni, pe perioada vacanței sau în timpul anului universitar iar internii – studenții beneficiari ai internship-ului, pot sau nu să fie plătiți. Mă gândesc că într-o perioadă de 1-3 lui unor interni li se pot încredința proiecte sau sarcini mai ample iar rezultatele lor să fie în beneficiul turismului orădean.

Stagiile de practică și de internship pot fi realizate și în cadrul unor organizații de afaceri, firme și companii.

Proiecte

Proiectul cu panotajul discutat astăzi a fost o ocazie prin care i-am implicat pe studenți, să producă idei pentru promovarea Oradiei. Cred că mai pot fi găsite și alte ocazii, de implicare în alte proiecte.

Un proiect poate fi o problemă anume care poate fi încredințată spre soluționare, total sau parțial unuia sau mai multor studenți. Studenții se simt valorizați în aceste situații și produc idei, soluții sau rezultate interesante. Și gratis.  

Teme pentru lucrările de licență și disertații ale studenților

Fiecare student trebuie să își facă o lucrare de licență sau de disertație- atunci când termină masteratul. Temele pot fi și ele subiecte de proiecte în beneficiul turismului orădean. Primăria Oradea ar putea formula câteva teme pentru studenți pe care să le valorifice în beneficiul turismului orădean.

Sugestii de activități care să li se dea studenților spre îndeplinire
Organizarea unor întâlniri tematice, cum a fost cea de astăzi. Pot fi organizate întâlniri tematice cu sau dezbateri pe teme de turism local. cu reprezentanții firmelor, agențiilor de turism, instituțiilor de cultură, școlilor din Oradea, elevi, studenți, reprezentanți ai firmelor de transport local, taximetriști etc.

Promovarea în școli a manualului de istorie locală. Excelentă idee cu manualul de istorie locală prezentată de dl. Sim. Sugerez că studenții pot fi implicați în diferitele faze de realizare a manualului, inclusiv prin promovarea acestuia în fața directorilor școlilor, a profesorilor de istorie, a profesorilor diriginți etc.

Cercetarea mediului online și identificare unor referințe la turismul în Oradea, cum ar fi căutări pe Internet a diferitelor referințe la Oradea, conceperea și derularea unor campanii online, (de exemplu, Ești din Oradea dacă…)

Cercetări în rândul unor operatori locali. De exemplu, cercetarea în rândul taximetriștilor, a agențiilor de turism care aduc turiști, a operatorilor hotelieri și a furnizorilor de servicii de cazare.  

Actualizarea unor materiale de comunicare și promovare a turismului. Am văzut astăzi niște materiale de promovare a Oradiei turistice: revista Cetatea Oradea, broșura cu Oradea multiculturală, arhitecturală, Oradea memorabilă etc. Știu că fost o mare cantitate de muncă în spatele lor, de la identificat și dezvoltat teme, realizat texte, formate, cules și verificat informații, corectat greșeli, tehnoredactat, publicat, distribuit etc.  Cred că unele dintre aceste activități pot fi făcute de către studenți de la Turism, Geografie, Istorie, Arhitectură, Comunicare etc cu sau fără implicarea profesorilor lor.

Dacă aveți și alte idei, vă rog să le scrieți la comentarii. Sau mai bine le trimiteți pe adresa de email info a rond oradea punct travel.