Reguli și recomandări privind prezentările de referate, conspecte, recenzii pentru orele de Marketing

Deoarece în ultima vreme am asistat la mai multe prezentări în cadrul orelor de seminar la disciplinele de marketing pe care le conduc, am sintetizat aici câteva reguli și recomandări privind prezentările. 

Studenții ar putea să le citească și să le respecte, ar fi un lucru frumos din partea lor😊.

1. Importanța prezentărilor de conspecte, recenzii, referate pentru orele de Marketing

Prin intermediul unor conspecte, recenzii, referate realizate pentru a fi susținute la orele de seminar, studenții se aprovizionează cu cuvinte și idei și astfel, își lărgesc câmpul cunoașterii de marketing.

Realizarea unei astfel de lucrări presupune parcurgerea unui proces care cuprinde mai multe faze. Procesul cuprinde fazele de documentare – scriere – pregătirea prezentării – prezentare – colectare de feed -back de la colegi și de la profesor.

Întreg procesul realizării lucrării este benefic pentru învățare. În fiecare dintre aceste faze studenții își asumă câte un rol distinct, ajungând la final să își fi asumat mai multe roluri.

În faza de documentare studentul citește, caută să înțeleagă, analizează și sintetizează informațiile din conținut. Este cercetătorul temei, cititorul cărților, sintetizatorul informațiilor, cel care ia notițe și organizează textul și realizează forma scrisă a referatului.

În faza de pregătire a prezentării lucrării studentul își asumă rolul de a fi cel care evidențiază structura materialului de prezentat, ideile importante, cuvintele cheie, realizează fișierul PPT pentru prezentare.

În faza de prezentare a lucrării, el distribuie ideile, conținuturile precum și elementele importante ale temei studiate.

În timpul sau în urma prezentării, ar trebui să colecteze idei, feed back de la colegi și de la profesor pe care să îl facă combustibil pentru discuțiile purtate la clasă cu ocazia prezentării referatului.

În urma prezentării, referatul și fișierul de prezentare PPT va trebui să fie încărcat pe în portofoliul didactic al studentului.

2. Recomandări privind prezentarea lucrării

La prezentare, câte doi, ca în bancul cu polițiștii: unul citește, altul scrie.

Cel care citește este prezentatorul lucrării în fața colegilor. Poate citi de pe hârtie sau din Power Point, uneori din ambele părți.

Cel care prezintă ar trebui ca, uneori, să își ridice privirea din foaie sau din imaginea PPT proiectată pe perete și să se uite la colegi.

Contactul vizual cu auditoriul este un indiciu al unei prezentări de succes. Cei mai slabi prezentatori nu își ridică privirea din foaie/ sau nu și-o coboară de pe slide-uri. Cei mai buni prezentatori mențin contactul vizual cu colegii, cu profesorii și cu clasa, precum crainicii de televiziune.

Un student să scrie la tablă! 

Studentul care scrie la tablă este, de regulă, cel de-al doilea participant la realizarea referatului. El sau ea poate fi unul dintre studenții din sală, desemnat de prezentatorul lucrării – sau chiar de profesor, care scrie ce i se spune de către prezentator să scrie.

Ce să se scrie pe tablă?

• Titlul temei / referatului
• Structura / cuprinsul (părțile componente)
• Elementele de conținut ale temei
• Bibliografia sau SURSELE (obligatoriu!). O informație fără surse este o non-informație!!!
• Întrebări la care tema răspunde
• Cuvinte cheie (sugerez să fie scrise minim 10 cuvinte cheie)
• Nume proprii de autori, cărți, organizații, produse, tehnologii etc.
• Idei importante (sugerez să fie minim 3 idei importante)

Putem porni de la premisa că studenții din sală să știe măcar trei lucruri noi la terminarea susținerii unui referat

Dacă cel care întocmește referatul se gândește că trebuie să scoată în evidență trei idei importante, va fi mai selectiv, mai sintetic, mai integrativ, va evita să se piardă în detalii nesemnificative.

De ce să scrie la tablă?

Pentru că este foarte important ca tema prezentată să fie prezentată auditoriului atât sonor cât și vizual, studenții o rețin mai ușor. În plus, studenții au reflexul să scrie pe foi sau pe caiete ceea ce se scrie la tablă, astfel îi ajută să rețină și să citească idei cuprinse în tema de referat și acasă, în urma seminarului, să caute informații suplimentare în cărți, în bibliotecă, pe Internet.

Pe tablă, se pot folosi nu doar cuvinte și idei scrise sub formă de text ci și desene, simboluri, diagrame, se pot folosi culori, se pot sublinia, încadra și evidenția cuvintele importante.

Ce întrebări să fie scrise pe tablă?

Acele întrebări care forțează pe cel care dă răspunsuri să înțeleagă mai bine tema.

Întrebări care încep cu 5+1 pronume interogative: Cine?, Ce?, Când?, Cum?, Unde? și De ce?

Pentru fiecare dintre pronumele interogative se pot construi mai multe întrebări, pe tablă să se scrie cele mai relevante întrebări.

Întrebările sunt mai importante decât răspunsurile pentru că ele îi forțează pe studenți să continue să caute răspunsuri, în plus la cele date la clasă.

Cuvintele cheie

Care cuvinte sunt cheie? Unde se găsesc ele? 

Cuvintele cheie se găsesc:

• În titluri și subtitluri în carte.
• În text, sub formă aldin (îngroșat, bold).
• În text, sub forma unor mici subtitluri care fragmentează textul din carte.
• În text sub forma unor termeni care au asociate definiții.
• În titlul unor grafice, figuri, tabele sau diagrame din carte.
• În indexul de termeni de la sfârșitul cărții.

3. Discuții între participanți, în urma prezentării

Este foarte important ca în urma prezentării să se poarte discuții la clasă la care să participe și auditoriul- ceilalți studenți, care să pună întrebări, să furnizeze idei și puncte de vedere, exemple etc. Profesorul trebuie să îi stimuleze pe studenți să participe, să le spună celor care au prezentat să adreseze întrebări colegilor din sală iar colegilor din sală să le spună să îi întrebe pe cei care prezintă dacă sunt lucruri pe care nu le-au înțeles.

Se presupune că cei care prezintă cunosc mai bine tema pe care au pregătit-o. și vor fi în stare să răspundă la întrebări. Dacă studentul nu reușește atunci intervine profesorul și dă el răspuns, dacă e cazul.

Discuțiile la clasă sporesc interactivitatea prezentării și implicarea participanților.

Profesorul nu deține monopolul adevărului!!!, el are doar un punct de vedere, poate mai documentat și mai în temă.

Treaba profesorului e să îl ajute pe student să învețe, uneori îl poate trimite la cărți și la alte resurse de informare, nu să fie tonomatul cu răspunsuri.

4. Prezentatorului i se dă feed-back

Pe lângă discuțiile în urma prezentării, prezentatorului ar trebui să i se dea feed back de la cei din auditoriu (atât profesorul cât mai ales colegii lui, studenții) pentru ca să poată avea o idee asupra modului în care prezentarea sa a fost bună sau eficientă, sau relevantă, sau interesantă, sau utilă, sau lungă, plictisitoare etc.

Feed-back-ul reprezintă orice formă de reacție ale unei persoane care a asistat la prezentare și poate consta în:

• Întrebări pentru prezentator;
• Solicitări suplimentare în legătură cu prezentarea, de exemplu, solicitarea detalierii unui aspect al prezentării;
• Observații ale celor din public referitoare la orice aspect al prezentării, de exemplu, la conținut, la modul de realizare a prezentării, la contactul cu publicul, la managementul timpului;
• Completarea unui formular de feedback prin care fiecare membru din public îi transmite în mod personal celui care a prezentat observațiile și comentariile proprii în legătură cu prezentarea făcută;
• O notă finală a prezentării- poate fi de la 1 la 10 sau poate fi un rating, de la 1 la 5.

Vă doresc să asistați la și mai ales să faceți prezentări interesante!