Câteva greşeli des întâlnite în planurile de marketing

pe care le-am evaluat în ultima perioadă

Documente luate de pe Internet. Evident, proaste

Am găsit diferite documente care erau total sau parţial luate de pe Internet. Documentele sursă erau, eventual, numite planuri de marketing dar erau proaste, generale şi răsuflate.

Şi profesorul ştie să caute pe Internet planuri de marketing şi dacă cumva găseşte ceva ce seamănă cu producţia vreunui student atunci acel student mult pătimeşte. Şi nu se merită...

Documente scrise neglijent

Fără diacritice, texte nearanjate, neformatate, nealiniate. Conţinuturi nestructurate, documente fără cuprins, fără început şi fără sfârşit. Nu îmi plac studenţii neglijenţi, a căror texte sunt pline de greşeli de scriere, care nu identifică în document pagina de titlu, cuprinsul, părţile componente iar în propoziţii uită predicatul.

Părţi din teorie puse în conţinutul planului de marketing

De exemplu, acolo unde căutam să văd obiectivele planului, găseam că studenţii au inserat fraze în care scriau ce sunt obiectivele şi cum trebuie ele să fie SMART sau de ce sunt importante obiectivele pentru planificarea de marketing. La analiza mediului îmi scriau ce înseamnă S, W, O şi T. Să ne înţelegem: un plan de marketing nu trebuie să conţină teoria planificării!!! Şi nu trebuie să aibă referinţe bibliografice / note de subsol de teorie. Nu trebuie să îl citezi pe Kotler în planul tău de marketing, nici pe alt autor de teorie.

Documente care sunt incorect numite Planuri de marketing

Documentele care fac analiza aspectelor de marketing ale unei afaceri (şi acelea, la timpul trecut şi prezent) nu sunt planuri de marketing. Analiza pieţei, clienţilor şi nevoilor lor, a produsului, a mixului de marketing şamd trebuie să servească înţelegerii planului de marketing (adică modului în care acestea vor arăta ÎN VIITOR) nu să umple continutul unui document.

Documentele în care un student îşi propune dezvoltarea unei afaceri (spălătorii, pizzerii, salon de nunţi, service auto, studio foto, fabricarea de fiţuici sau alte trăznăi) nu sunt planuri de marketing.

Studiile de caz ale lucrărilor de licenţă luate de pe net nu sunt planuri de marketing.

Studiile de piaţă sau rapoartele de cercetare a unei pieţe nu sunt planuri de marketing.

Referatele la alte discipline nu sunt planuri de marketing.

Motivaţii ale realizării planului de marketing care nu se referă la studentul realizator

În secţiunea „Motivaţia realizării planului de marketing” studentul trebuie să răspundă la întrebarea: „Care este legătura mea, Prenume Nume, cu tema planului de marketing?” Sau: „De ce am ales TOCMAI această temă a planului de marketing?”. Răspunsul la aceste întrebări să conţină atât legătura studentului cu tema cât şi interesul studentului în viitor. Aştept ca în conţinutul acestei secţiuni să găsesc verbe la persoana întâi, singular.

Obiective care nu sunt SMART

Adică nu au cifre, nu fac referire la situaţii concrete, la date (zile, luni, ani), la instrumente şi indicatori.

Exprimările incorecte ale obiectivelor (de exemplu, creşterea vânzărilor firmei) sunt mai periculoase decât lipsa obiectivelor pentru că oferă ILUZIA că planificarea a fost făcută corect.

Obiective necorelate cu planul de activităţi şi cu bugetul

Obiectivele arată ce vrea managerul să realizeze, activităţile arată cum iar bugetul răspunde la indiscreta întrebare: „ Cât costă realizarea obiectivelor”.

Legătura aceasta între obiective- activităţi – buget este esenţa planului de marketing, de fapt a oricărui plan.

Bugete nerealiste

Bugetele de sute de mii sau milioane de lei/ euro sunt nerealiste. Studenţii nu ar trebui să facă planuri pe aşa mulţi bani. Îmi vine greu să cred că un student în anul III mă va convinge pe mine că ştie cum să cheltuie eficient o sută de mii de euro. Adică să facă cheltuielile cu planul de marketing să devină investiţii. Am făcut deja recomandări ca bugetul pentru planul de marketing să fie 10.000 lei.

Bugete care nu sunt T

Acel T în care deasupra în partea stânga sunt prezentate veniturile- pe surse iar în partea dreaptă cheltuielile-pe destinaţii. Un T mare care să conţină două T-uri mai mici. Am văzut tabele, liste de cheltuieli, chiar şi grafice, dar nu am văzut T-ul bugetului.

Bugete în care veniturile nu sunt egale cu cheltuielile

Am văzut multe planuri de marketing în a căror bugete veniturile erau mai mari decât cheltuielile, ceea ce îmi indicăfaptul că studentul nu a înţeles noţiunea de buget.

Evaluarea şi controlul sunt prezentate narativ

Nu am văzut nici un mecanism pentru evaluare şi control, nici un instrument, nici un grafic de control, nici o estimare a eventualelor probleme. Am văzut doar poveşti, în genul: „De evaluarea rezultatelor/ controlul planului se va ocupa dl. Ionescu, directorul de marketing...” (sau nu am văzut deloc această secţiune). În lipsa unor instrumente, grafice, tabele, mecanisme specifice pe care Ionescu le va folosi pentru evaluare şi control, aceste secţiuni au rămas orfane.