miercuri, 17 august 2016

Trei categorii de acțiuni prin care o universitate ar putea să promoveze inițiative antreprenoriale în comunitatea locală

Sursa imaginii: Old Dominion University

Prin promovarea comportamentului antreprenorial al membrilor comunității universitare

Cei mai vizibili și mai importanți membri ai comunității universitare sunt profesorii, studenții, absolvenții, angajații și, eventual, partenerii. 

Prin „promovarea” comportamentului antreprenorial înțeleg:
  • Declararea (la nivelul cel mai înalt) a antreprenoriatului ca valoare universitară, ca fiind unul dintre obiectivele conștient asumate, una dintre strategiile sau finalitățile dorite ale universității.
  • Intensificarea informării referitoare la antreprenoriat, la concepte, strategii, instrumente, modele, actori, activități și rezultate, forme organizatorice, bune practici prin cursuri și programe universitare, conferințe, dezbateri, publicații, produse informaționale ș.a.
  • Prin asumarea ca marcă distinctivă a universității a unor elemente care țin de antreprenoriat de exemplu, cursuri și programe universitare, conferințe, dezbateri științifice sau publice referitoare la antreprenoriat, proiecte instituționale, incubatoare, laboratoare, start-up-uri, spin-off-uri, centre de cercetare sau de servicii care să devină marca antreprenorială a universității. 

Prin deschiderea spre colaborarea cu actorii comunitari

Colaborarea cu actori comunitari terți presupune asumarea expresă a responsabilității universității față de comunitate.

Pe de o parte, actorii comunitari pot fi implicați în inițiativele antreprenoriale ale membrilor comunității universitare, pe de altă parte membrii comunității universitare pot fi îndemnați să participe în acțiuni, proiecte, programe, rețele, organizații, afaceri ale actorilor din comunitate.

Prin dezvoltarea unor instrumente în sprijinul antreprenorilor

„Dezvoltarea” înseamnă cercetare, evaluare, încercare, analiză, testare, comparare, continua îmbunătățire, adecvare, actualizare, contextualizarea sau adaptarea lor la un context specific. Uneori prin simpla lor copiere, transpunere ori multiplicare.

Instrumente în sprijinul antreprenorilor pot fi:

  • Forme organizatorice instituționale de promovare a antreprenorilor și a comportamentului antreprenorial: incubatoare, start-up-uri, spin-off-uri, centre de resurse, centre de cercetare, organizații și structuri inovatoare, parcuri științifice și tehnologice, clustere ș.a.
  • Forme de relaționare și comunicare cu și între antreprenori (prezenți sau viitori, din rândul comunității universitare sau din afara ei): parteneriate, relații, rețele și interacțiuni, formale sau informale, online sau offline. Totalitatea acestor forme formează un fel de pânză de păianjen informațională și relațională. De exemplu, organizarea unor seri (dejunuri, discuții) antreprenoriale, organizarea unor competiții, expoziții de produse, crearea unor formuri de comunicare și interacțiune online sau offline, implicarea unor antreprenori în activitățile și procesele universitare etc. Scopul tuturor acestor instrumente ar fi contagiunea comportamentului antreprenorial.
  • Forme de dezvoltare și de distribuirea a Know how-ului și bunelor practici referitoare a antreprenoriat: cursuri, manuale, ghiduri, conferințe, publicații, site-uri de internet, aplicații informatice, 
  • Procese, reguli și standarde interne care să recunoască, evalueze și să încurajeze orientarea învățământului și cercetării universitare în direcția dezvoltării antreprenoriatului- a comportamentului antreprenorial, a antreprenorilor și a eficienței acțiunilor antreprenoriale. De exemplu, cerința ca studiile de caz din cursurile universitare să fie- acolo unde se poate, ale unor antreprenori din comunitatea locală, cerința implicării directe a antreprenorilor din comunitate în procesul de învățământ, cerința ca rezultatele cercetării universitarilor să aibă utilitate pentru comunitate, dezvoltarea unor standarde de măsurare a utilității etc.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu