duminică, 20 decembrie 2015

Cum ar putea o universitate să fie mai bună? Episodul 4. Să găzduiască, ocrotească și promoveze grupuri și asociații prin configurarea de spații de lucru deschise, și dedicate lucrului în grupuri mici

Convingerea mea principală care stă la baza acestui articol este că universitatea și comunitatea universitară trebuie înțelese nu doar ca o sumă de indivizi, de structuri și de conducători ci și ca o sumă de forme de asociere, grupare și organizare mai mult sau mai puțin oficializate. Am în vedere totalitatea asociațiilor studențești, a asociațiilor profesionale inițiate de profesori din facultate, grupurile de lucru pe diferite proiecte, procese sau structuri incluzând aici grupuri de studenți care lucrează în comun la o temă dată de profesori, studenții reprezentanți în consiliul vreunei facultăți sau în Senatul Universității care au o întâlnire de lucru, studenții care organizează o activitate studențească, gen Balul Bobocilor sau banchetul de absolvire, profesori care au discuții cu studenți sau cu alți colegi profesori pe vreo activitate didactică, de cercetare sau administrativă.


Asociațiile și grupurile au nevoie de spații de lucru

Pe tot parcursul carierei mele de universitar, student sau profesor, am avut ocazia să fac parte din multe grupuri de lucru, asociații studențești, asociații profesionale, inițiative ale profesorilor și / sau ale studenților care aveau nevoie de spații. Aveau nevoie de săli sau spații dedicate unde să aibă loc întâlnirile, activitățile, evenimentele.

Adresele sediilor sociale ale asociațiilor de profesori și studenți să fie la universitate

Asociațiile au nevoie de adresă pentru sediu- care să fie înregistrat din punct de vedere juridic drept sediul asociației. Apoi au nevoie de spațiu pentru permanență organizațională, pentru a își lăsa lucrurile (computer, bibliorafturi, hârtii, bannere, flipchart, birotică etc.).

Aceste spații sunt extrem de importante pentru definirea instituțională a asociațiilor de studenți și de profesori și pentru a marca apartenența lor la comunitatea universitară. Opțiunea fermă a universității pentru a face ca sediul social al acestora să fie în interiorul universității ar putea indica o perspectivă mai largă, mai responsabilă și mai luminată a conducerii universității asupra a ceea ce se înțelege prin comunitatea universitară, indiciul că s-a înțeles faptul că ea este nu doar un ansamblu de persoane, de departamente și de facultăți, plus structurile lor de conducere ci cuprinde și grupurile formate din universitari, care au de-a face într-un fel sau altul cu activitatea de la universitate. Existența și activitatea acestor grupuri conferă valoare universității și proceselor din interiorul ei.


Nu doar asociațiile legal constituite au nevoie de spații

Atât asociațiile dar și grupurile informale de studenți, profesori și alți „cetățeni” ai universității au nevoie de spații deschise de lucru. Au nevoie de spații de întâlnire, de ședințe, pentru desfășurarea unor activități, pe grupuri, pe proiecte.

E vorba de grupurile de lucru formate din profesori și / sau din studenți care au nevoie de  spații de întâlnire, de lucru, de desfășurare activități care au direct sau indirect cu calitatea lor de profesori și studenți, cu procesele din interiorul universității. De exemplu, pentru diferitele teme de lucru pe care profesorii le dau studenților în cadrul procesului de învățământ, proiecte ale unui grup de 3-4 studenți, să zicem, întâlnirile pentru organizarea unui bal al bobocilor, a unui curs festiv, a unui meci sau campionat sportiv, a unei întruniri. Spațiile de lucru de acest fel sunt un ingredient important al eficienței muncii în grup.


Spațiile de lucru pentru grupurile mici trebuie să fie distincte de spațiile didactice

Aceste spații trebuie să fie distincte de spațiile pentru activități didactice, de sălile de curs, seminar, de Aula Magna sau de sala cataloagelor de la bibliotecă. Aceste spații sunt mai degrabă asemănătoare birourilor, cu mese, scaune, cuier și o oarecare intimitate a discuției, o izolare mai degrabă fonică, pentru ca participanții la întâlnire să se poată înțelege între ei iar cei din jur să nu fie deranjați de eventualele discuții purtate în grup pe un ton mai ridicat.

De când cunosc eu Universitatea, de 25 de ani, aceste grupuri și asociații au fost vitregite, tratate marginal, privite adesea cu suspiciune, foarte puține și foarte rar găzduite, ocrotite și promovate. A avea acces la spații pentru activități este mai degrabă o problemă decât o soluție.


Spații de lucru pentru grupurile mici să fie la discreție pentru profesori și studenți

Ar trebui ca astfel de spații să fie la discreție, aproape de spațiile de lucru didactic și administrativ. Concret, ar putea fi în capetele sau în extremitățile coridoarelor, în loc de unele săli care au uși metalice și care sunt folosite foarte puțin.

Sunt convins că o bună și judicioasă utilizare a spațiilor universității, un management administrativ care să vrea așa ceva ar putea identifica soluții pentru spațiile de lucru în grup care să fie la discreție și la îndemână pentru profesori și studenți.


Cine ar putea folosi aceste spații de lucru?

Încerc să enumăr posibile categorii care ar extrage maximum de beneficii din utilizarea spațiilor de lucru:
  • Studenți sau grupuri de studenți care își fac teme de lucru și proiecte la discipline, astfel încât să poată lucra la ele imediat ce încheie o anumită oră de curs  /seminar /laborator și chiar să o termine înainte de a părăsi facultatea;
  • Grupuri de studenți care ar utiliza un timp de așteptare pentru studiu, discuții, să și pună hârtiile în ordine, vorbit la telefon etc.;
  • Grupuri de studenți care ar discuta inițiative studențești;
  • Studenți care ar completa diferite documente cerute de procesele administrative: contracte de studii, cereri adresate decanatului, rectoratului etc.;
  • Asociații studențești care ar avea întâlniri, activități și proiecte;
  • Profesori care ar avea întâlniri cu diverși invitați din afara universității la care ar putea participa alți profesori și / sau studenți;
  • Profesori care ar lucra cu studenții la lucrările de absolvire, la temele de cercetare, la inițiative comunitare și / sau universitare;
  • Profesori care ar lucra cu studenții pe diferite teme, proiecte, cercetări, în afara clasei sau a orelor de curs/ seminar / laborator;
  • Profesori care ar lucra împreună cu alți profesori la proiecte sau materiale didactice și / sau științifice;
  • Profesori care ar îndeplini diferite procese sau etape în cadrul instituțional;
  • Grupuri de lucru la nivelul comisiilor, consiliilor, comitetelor de lucru ale structurilor manageriale (Consilii ale Facultății, Senat). 

Eu am făcut parte din diferite comisii de lucru și întotdeauna depindeam de bunăvoința unui posesor de birou care ne găzduia.


Teoria managementului promovează folosirea spații de lucru în grupuri mici

Există preocupări consistente în management pentru ceea ce se numește „mediul de lucru” și influența mediului de lucru asupra eficienței activităților și proceselor organizației. Astfel, spațiile de lucru deschise – transparente, facilitează colaborarea constantă a membrilor organizației. Cercetările și studiile de specialitate sugerează că toți membrii organizației au nevoie și de spatii private ca să își poată face treaba în liniște și să o poată duce până la capăt- în cadrul universității, adică până ce nu părăsesc spațiul universitar. Cu câteva schimbări mici de design pot fi create spatii în care membrii organizației să poată fi / lucra / discuta singuri sau în grupuri mici.

Teoriile sugerează spațiile de lucru individuale izolate și ferite sau chiar „spațiile tăcute” similare cu cele din mașinile sau trenurile dotate cu sisteme de antifonare, ce nu permit ca zgomotul exterior să penetreze în interior. De asemenea, teoriile fac referiri la modalitățile prin care într-o organizație să fie concepute practici culturale prin care colegii le semnalează celorlalți că nu trebuie să fie întrerupți din ceea ce fac. De exemplu, în unele organizații din străinătate, în birouri sau spații deschise, transparente, oamenii poartă căști pentru a indica faptul că sunt „pe modul concentrare”. În același timp managementul le pune membrilor organizației la dispoziție spatii pentru întâlniri și discuții informale, mai lejere.


Organizații și universități performante au așa ceva

Conceptul spațiilor de lucru deschise pentru grupuri l-am văzut pentru prima oară la Copenhagen Business School, cea mai mare universitate economică din Danemarca, într-o vizită pe care am făcut-o în urmă cu cinci ani. Am văzut puzderie de astfel de spații, le-am fotografiat și iată cum arată:


Fotografia 1. Spațiu de lucru în grupuri mici – vedere interioară

În fotografia 1 se vede că spațiile de lucru în grupuri mici sunt dotate cu masă, scaune, prize, computer și ecran de proiecție. Nu îmi aduc aminte dacă era vreun proiector în tavan sau nu.  Se vede că a fost făcută o investiție importantă în configurarea și dotarea unor astfel de spații de lucru în grupuri mici

Fotografia 2. Spațiu de lucru în grupuri mici – vedere exterioară
În fotografia 2 se vede că:
  • Spațiul de lucru e la capătul unui coridor. De fapt, la capătul aproape a fiecărui coridor din clădire erau astfel de spații de lucru în grupuri mici, unele deschise și libere, altele ocupate- se lucra ceva în ele.
  • Spațiul poate fi accesat (blocat, rezervat etc.) pe baza unui cititor de cartele de prezență și control acces care face să se deschidă ( închidă / blocheze etc.) ușa.
  • Vizibilitatea la spațiu poate fi deschisă sau închisă prin perdea. Desigur că perdeaua poate fi trasă de tot sau pe jumătate, după cum se vede în poză.
  • În partea dreaptă, pe perete există un planificator al rezervării și utilizării spațiilor


Fotografia 3. Spații de așteptare și de lucru la mese pe coridoare

În fotografia 3 se vede cum studenții își folosesc diferiți timpi de așteptare, de socializare etc. pentru a lucra, a bea cafea, a socializa, a discuta, se odihni într-un spațiu de la parterul clădirii CBS- Copenhagen Business School. Unii își folosesc laptopul, alții își scot cărțile, iau notițe, servesc cafea, apă, suc, sandviș etc.


Există la Universitatea din Oradea așa ceva?

Unde în campusul universitar din Oradea, în care clădire de facultate există așa ceva? Eu nu știu să existe, din păcate, mese și scaune pe coridoare sau spații de lucru în grupuri mici pe care să le poată folosi. Spațiile cu mese și scaune sunt fie în sălile de clasă sau în birouri închise cu uși metalice și „privatizate” de diverși universitari care le țin (estimez că) mai mult de 60% din timp nefolosite. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu