miercuri, 4 noiembrie 2015

Securitatea conduce România

Am scris articolul acesta în 2010.  Între timp, s-au mai schimbat lucrurile, așa că i-am tras niște update-uri - actualizări. 
...
De curând am participat la o conferință a domnului Marius Oprea, directorul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului.  Domnia sa a spus că în România, comunismul s-a privatizat iar securiștii sunt printre noi și ne conduc. M-am gândit atunci că dacă au ajuns să facă afaceri, probabil fac și marketing. Am reflectat îndelung la acest aspect și m-am gândit că elevii de șaisprezece ani nu știu prea multe lucruri despre Securitate. Nu sunt eu cel mai în măsură să scriu despre Securitate. Fac aici doar o sinteză a ceea ce am aflat din presă, din cărți și de pe Internet. Consider comunismul şi Securitatea ca fiind cele mai mari rele pe care le-a suportat România în toată istoria ei. Iar aceste rele produc în continuare efecte rele.


Ce este Securitatea și ce a făcut ea?

Securitatea a fost poliția politică a statului comunist român de dinainte de 1989. Securitatea a fost instrumentul prin care conducătorii Partidului Comunist și ai țării țineau românii captivi prin frică și teroare.


Securitatea a apărut în România după modelul sovietic, o dată cu ocuparea țării de către marele stat vecin și „prieten”, Uniunea Sovietică.


A omorât sute de mii de români sau i-a forțat să plece din țară

În primii ani ai comunismului în România, Securitatea i-a ucis pe toți marii oameni politici ai României, membri și militanți ai partidelor, conducătorii instituțiilor publice românești, profesori, intelectuali, oameni de cultură, oameni de afaceri și proprietari de întreprinderi, de pământuri, toți oamenii de vază ai satelor și orașelor, preoți, ofițeri ai Armatei Române. Au scăpat doar cei care au fugit din țară sau s-au făcut și ei comuniști. Securitatea și comuniștii au epurat întreg poporul român. L-au fugărit și pe rege din țară, în 1947 l-a forțat să abdice și să plece. Pe etnicii germani i-a „exportat” în Siberia. Au făcut un fel de curățenie, sinistră, cu morți, sânge și disperare. Unii români s-au luptat cu arma în mână împotriva lor, s-au făcut partizani și s-au ascuns prin păduri, prin munți. Îi așteptau pe anglo - americani să ne elibereze. Securitatea i-a găsit și i-a ucis. Americanii au venit și ei, după șaizeci de ani iar astăzi ne povestesc despre rata de refuz a vizelor…


I-a ținut prizonieri pe români prin frică și intimidare

Securitatea a dezvoltat un sistem de frică și intimidare a cetățenilor. A identificat oameni care aveau slăbiciuni, păcate sau probleme și i-au șantajat să devină informatori și turnători. Tineri slabi de înger și cu ambiții profesionale, infractori mărunți sau mai mari, cetățeni care vroiau să meargă în străinătate, oameni care au făcut greșeli și erau șantajabili, cei care avea dușmani și le vroiau răul, cu toții au devenit informatori ai Securității. Securiștii se foloseau de ei și îi puneau să își spioneze colegii de serviciu, vecinii, prietenii, rudele, cunoscuții și chiar propria familie. S-a ajuns până acolo încât preoții își turnau enoriașii, copiii își turnau părinții, profesorii îi reclamau pe părinții elevilor lor, soții își turnau soțiile sau invers.  Toate păcatele umane, tot gunoiul, tot rahatul social era gestionat de securiști, arhivat, îndosariat și folosit ca armă de șantaj sau ca acuze. Oamenii ajungeau în pușcării, la muncă silnică la canal, erau deportați în Siberia, în Bărăgan sau internați forțat în spitalele de nebuni pentru că fuseseră reclamați, de multe ori pe nedrept.


Au picurat otravă în toate grupurile, colectivele, instituțiile și întreprinderile

Fiecare colectiv, fiecare întreprindere, fiecare instituție publică, fiecare stradă, fiecare scară de bloc, fiecare delegație sau grup de turiști care mergea în străinătate, fiecare școală sau universitate, sindicat sau organizație obștească avea securiști sau informatori în dotare.  Oriunde se adunau oameni, hop și securiștii! Timp de 45 de ani au creat și distribuit între români ură, frică, neîncredere și dezbinare. Au otrăvit sufletele românilor, viața lor socială, familială, profesională, religioasă, instituțională. Au răscolit structura socială a românilor, au distrus încrederea socială - liantul care îi ținea împreună, i-a făcut să își urască propriul popor și propria națiune.

După 1989, securiștii…

s-au infiltrat în toate domeniile societății românești. Îi găsim în Parlament, în ministere, în instituțiile publice la toate nivelurile, în justiție.

Ei fac justiția în România

Au ajuns să facă justiția în România oameni care au fost instruiți cum să încalce reguli, norme, valori, bun simț și demnitatea umană, cum să exploateze păcatele omenești. Cei care s-au specializat în delațiuni, umiliri, omoruri și torturi. Absolvenții școlii de securitate sunt marii procurori, judecători și diriguitori ai țării noastre.  Ei iau decizii care apoi sunt atacate în instanțele internaționale și devin procese pierdute de statul român. De pe urma lor se plătesc bani grei din fondurile publice, din banii noștri.

Update 2015: din fericire, în ultimii cinci ani s-au mai schimbat lucrurile în justiție. Astăzi justiția este făcută în cea mai mare parte de oameni tineri, formați după 1990, în cea mai mare parte profesioniști, în ultimii cinci ani am asistat la condamnarea multor magistrați corupți, la funcționarea DNA. Astăzi Justiția este o speranță a mea, o speranță de curățenie a României. 


Ei fac afaceri în România

În anii tulburi de după 1989, securiștii s-au infiltrat în întreprinderile de stat sau și-au făcut repede propriile firme cu banii Securității. Privatizarea economiei României s-a făcut în folosul lor. Ei erau cei care participau în comisiile de privatizare ca reprezentanți ai statului român, ei luau comisioanele iar prietenii lor cumpărau la prețuri de nimic întreprinderile, activele și bogățiile statului. Pe mulți dintre ei îi puteți vedea în Top 300 mari oameni de afaceri. Astăzi, în vreme de criză, ei continuă să facă afaceri cu statul. Cu piața liberă ei n-au treabă, concurența nu le place.

Țin mințile oamenilor captive la televizor

Securiștii sunt patronii posturilor de televiziune din România. Ei decid cine să apară la televiziune, cine să aibă imagine bună sau imagine proastă, cine trebuie să fie compromis public sau ignorat cu desăvârșire. La fel cum au picurat otravă în sufletele oamenilor până în 1989 acum ei picură minciună, violență, neîncredere, disperare și revoltă. Cu televizorul spală pe creier poporul.

Update: Tinerii de astăzi, generația celor de 20-30 de ani nu privesc atât de mult la televizor, iar când privesc știu să identifice dezinformarea și pe cei care o practică. Au Internetul, au rețelele de socializare, au smartphone-uri, tablete care le asigură acces ușor la informație. Tinerii de astăzi nu mai sunt captivii celor spală poporul pe creier cu televizorul. 

Ei fac politică în România

Pe foștii securiști îi întâlnim în toate partidele politice din România, de regulă în poziții cheie dar nu foarte vizibile. Sunt și unii extrem de vocali, care recunosc public că sunt foști comuniștii sau chiar securiști și care atrag asupra lor toată atenția publicului referitoare la securiști și securitate, la fel cum o grenadă fumigenă abate atenția unei mulțimi aflată în panică.

Ei fac educație în România

Unii din ei și-au făcut universități private și scot pe bandă diplome cu absolvenți după ele. Alții au ajuns să devină direct profesori universitari (gradul de profesor universitar este cel mai înalt grad din universitate), fără să treacă prin (prea multe) poziții intermediare. În general, ei nu stau la coadă ci se așează la masa gata pusă. Studenții nu-i văd, chiar și examenele le dau cu asistenții.

Ei fac averi

Rezultatul tuturor implicărilor lor în justiție, politică, instituții este mărimea averii lor private. Pe scurt, ei fac praf sistemul public pentru a obține averi private.

Își pun copiii emploaiați pe salarii grase, parlamentari, europarlamentari

Copiii lor au absolvit școli obscure dar ocupă poziții călduțe în sistemul public. Unii dintre copiii lor sun deja în politică și mari oameni de stat ai României, parlamentari și europarlamentari. Alții au plecat în străinătate, poate sunt mari oameni de afaceri, stau bine-mersi acolo, disprețuindu-și țara și poporul.

Securiștii și afacerile

Securitatea a fost principalul furnizori de oameni de afaceri români. Dar oamenii aceștia nu au nici o treabă, nici cu marketingul, nici cu managementul, nici cu economia, nici cu producția, repartiția, schimbul și consumul. Ei au treabă doar cu banii. De aceea se învârt prin bănci, IFN-uri (institute financiare nebancare), sunt sau au fost implicați în fonduri mutuale care au dau faliment (vezi SAFI, FNI), în Caritas, în tot felul de scheme mai mult sau mai puțin dubioase. Culmea este că firmele și băncile străine care vin în România i-au agajat pe salarii grase să le fie consultanți. Asta pentru că sunt buni în rețea. Cu toate acestea, lor nu le plac piețele libere, piețele pe care nu le pot controla sau exploata din poziții de monopol. Concurența este supărătoare pentru ei. Ei nu își servesc clienții, ei îi înșeală, îi fură și îi umilesc. Doar asta au învățat la școala de securiști. Singura lecție pe care au învățat-o cu succes este despre rețea, adică cum să se sprijine unii pe alții. Sunt extrem de performanți în a stabili legături de afaceri cu rețelele mafiote compuse din alți foști securiști ca ei, din interlopi și politicieni penali reșapați.

Indicii referitoare la cum să îi recunoști pe securiști

Pe securiști îi puteți recunoaște în primul rând după vârstă. Au peste peste patruzeci -cincizeci- șaizeci de ani. Apoi după trecut. Au un trecut cețos, neclar, despre care evită să vorbească. Eventual spun că au lucrat în structuri militare, ori în instituții publice. Astăzi, mulți sunt implicați în politică, în partide. Dacă încă lucrează în instituții publice, atunci acele instituții au atribuții de control, de regulă îi controlează pe cei din mediul privat de la care iau șpăgi. Sunt implicați în tot felul de comitete și comisii de unde iau bani doar pentru că sunt membri. Iar banii încasați sunt mulți, de ordinul miilor de euro. Cei care s-au pensionat au pensii de zeci si sute de milioane de lei pe lună iar atunci când se întâlnesc pe stradă cu cei care îi cunosc din trecut sau cei pe care i-au anchetat ori schingiuit, le râd în nas. Victimele lor, foști opozanți ai regimului comunist sau foști deținuți politici au pensii de două - trei sute de lei.

Iar eu…

mă străduiesc din răsputeri să nu îi urăsc pe oamenii aceștia. Ce pot să fac este să îi observ, să îi studiez, să îi cunosc și să îi denunț public. Asta face și Marius Oprea, de douăzeci de ani, cu un doctorat luat în Securitate, cu institutul pe care îl conduce, cu audiența care a fost în sala mare a Primăriei la Oradea și în alte săli din țară.

Trebuie să distrugem rețelele lor veninoase, care pot face ca România să moară sufocată. Să îi demascăm pe criminali. Pe cei care țin România în lanțuri. Pe cei trag țara și lumea mea înapoi pentru a merge doar ei înainte. Un prieten observa că „o Românie merge înapoi, trasă de guvern, parlament, sindicate şi pseudo-patronate la televizor şi în presă, iar altă Românie merge înainte, împinsă de oameni, companii private şi organizaţii non-guvernamentale pe facebook, pe twitter, pe youtube sau pe bloguri. Ambele tabere încearcă să-şi pună amprenta pe România din jurul lor”.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu