joi, 5 februarie 2015

Fabrica de oameni liberi!

Înțelegerea mea asupra universității este că Universitatea trebuie să fie O Fabrică de Oameni Liberi. Există câteva mecanisme prin care cadrele didactice, studenții și membrii comunității universitare pot achiziționa libertate. Principiul general este că trebuie să scape de lanțurile care îi țin sclavi.


Pentru că mă preocupă cum funcționează fabrica de libertate, mă strădui conștient și sistematic să îi determin pe oamenii cu care lucrez să iasă din robie.

Pentru aceasta…
Aduc un plus de cunoaștere

Ca și cum mintea celor din jur ar fi o cameră în care eu aduc un plus de lumină. Uneori camera e întunecată, alteori e și îmbâcsită deoarece ușile și ferestrele sunt închise.

Întâi intru tiptil, aprind un chibrit, apoi una-două lumânări, dibuiesc ce se află prin odaie.


Apoi mă reped la geamuri și le deschid să intre lumina de afară. 


Uneori geamurile sunt înțepenite și trebuie să le forțez, cu toate acestea fac tot posibilul să nu le deteriorez. Alteori fac față strigătelor celor care reclamă că dacă deschid geamurile intră frigul.

Destul de des se întâmplă, atunci când fac lumină în camere, să găsesc dezastre.

Există și situații în care în încăpere e atât de luminos încât chibritele și lumânările mele sunt ilare. Sunt oameni care emană atâta lumină că iau foc și eu.

Îi determin pe oameni să scape de clișee.

Oamenii au prostul obicei să gândească în clișee. Unii oameni mai deștepți le spun clișeelor paradigme și rostesc acest cuvânt cu multă salivă. Clișeele sunt aidoma unui ciocan pe care, atunci când oamenii îl au în mână, văd cuie în toate lucrurile din jurul lor. Ei bine, eu le iau ciocanul din mână și le arăt că există o trusă cu scule din care pot folosi mai multe instrumente.


Iar după ce se familiarizează cu sculele mecanice din trusă ar putea trece la sculele electrice sau la cele neinvazive, cu tehnologia laser. 

Îi ajut să se elibereze de inerția propriilor păreri sau a vechilor idei

Vechile idei sunt aidoma unor călători care intră primii în compartiment și nu îi mai lasă pe alții să intre spunând că compartimentul e ocupat, apoi trag perdelele, se întind tacticoși pe câte patru locuri și dorm duși, încă mai și sforăie. E scandalos când o singură persoană ocupă tot compartimentul sau chiar întreg vagonul.


Ce te faci când compartimentul e mintea ta?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu