sâmbătă, 14 februarie 2015

Despre creditele de studii ECTS și activitățile de învățare

Sistemul creditelor de studii ECTS s-a introdus în România în 1996 și s-a generalizat în 1998. Detalii puteți găsi aici

Ce sunt creditele de studii ECTS?

Creditele sunt valori numerice întregi (să zicem, numere naturale de la 1 la 9) alocate unei discipline inclusă în planul de învățământ dintr-un semestru. Pe lângă valoare, creditelor li se alocă un simbol, ECTS- inițiale de la European Credit Transferable and Accumulation System.



Detalii despre definirea oficială și explicațiile referitoare la ceea ce înseamnă ECTS găsiți pe site-ul Comisiei Europene, http://ec.europa.eu/education/tools/ects_en.htm.

Un credit de studiu transferabil, conform Regulamentului privind activitatea profesionala a studenților în baza ECTS din Universitatea din Oradea, constă în cantitatea de muncă- incluzând și studiul individual, necesară pentru finalizarea de către student a unei unități componente a unei discipline din cadrul unui program de studii universitare, completată cu validarea rezultatelor învățării.

Creditele reflectă cantitatea (volumul) de muncă, sub toate aspectele ei (curs, seminar, lucrări practice, laboratoare, proiect, studiu individual, practică etc.), investită de student pentru promovarea examenului corespunzător disciplinei. Ele nu măsoară calitatea învățării și nici importanța disciplinei.

Prin convenție la nivelul instituției de învățământ superior se stabilește pentru un credit de studiu o durată de timp asociată, exprimată în ore. În Universitatea din Oradea numărul de ore de învățare aferent unui credit de studiu este de 28.

Cu alte cuvinte, faptul că o disciplină, să zicem disciplina Marketing, are asociate un număr de 5 credite presupune faptul că sunt necesare, convențional, 6x28=168 de ore de învățare pentru ea. Cu alte cuvinte, se presupune că o condiție necesară și suficientă pentru ca un student să învețe temeinic la disciplina Marketing este de a aloca un număr de 168 de ore pentru învățarea ei pe parcursul semestrului universitar în care studiază acea disciplină.

Fac precizarea că acele 168 de ore sunt ale studentului care învață, nu ale profesorilor care predau.


Ce pot fi cuprinse în orele de învățare?

Răspunsul la această întrebare este și răspunsul la întrebarea: „Care sunt activitățile pe care studenții ar trebui să le desfășoare pentru a învăța?”.

Fiecare disciplină are o fișă a disciplinei în care profesorul propunător al disciplinei detaliază împărțirea pe categorii de activități de învățare a orelor rezultate din înmulțirea cu 28 a numărului de credite. Această împărțire propusă de profesor se află în secțiunea 3 a fișei de disciplină în formatul RNCIS.

Fiecare dintre categoriile de activități de învățare presupune alocarea unui număr de ore de învățare pe care profesorul propunător al disciplinei îl propune, îl recomandă. Cu alte cuvinte în fișa de disciplină se găsesc acele numere de ore de învățare pe care profesorul crede că studentul ar trebui să le aloce.

Orele de învățare se repartizează între:
  • orele de curs și seminar de la facultate;
  • studiul individual al studentului după manual, suport de curs, descifrarea și studiul după notițele de curs;
  • consultarea bibliografiei suplimentare sugerată de profesor;
  • activități suplimentare cerute de profesor, de exemplu, realizarea unor proiecte, a unor cercetări, a unor eseuri etc.;
  • activități de tipul vizionarea de filme didactice recomandate;
  • documentare suplimentară și învățarea în fața computerului, pe platformele electronice de specialitate, consultarea unor articole științifice online din baze de date internaționale sau naționale;
  • activități care pot să se desfășoare pe teren;
  • practica cuprinsă în planul de învățământ;, 
  • pregătire seminariilor, a laboratoarelor, a temelor, a referatelor, a portofoliilor;
  • activități de tutoriat, comunicare cu colegii, comunicare cu profesorii în cadrul programului de consultații sau online;
  • examinări;
  • alte activități.
Desigur că activitățile de învățare de la domenii diferite, gen educație fizică, muzică, medicină sau arhitectură presupun activități specifice pe care eu nu le cunosc dar a căror menire este de a determina învățarea.

Cum propun eu repartizarea orelor pe activități de învățare la disciplina Marketing?


Pentru disciplina Marketing, care are 6 credite, eu propun ca studenții de la Marketing să își utilizeze cele 168 de ore astfel: 

  • 28 de ore la curs;
  • 28 de ore la seminar;
  • 28 de ore pentru studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe;
  • 24 de ore pentru documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren;
  • 24 de ore pentru pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri;
  • 12 ore pentru tutoriat, discuții cu colegii pe subiecte referitoare la disciplină (în care cei care știu să le spună și celor care nu știu iar cei care nu știu să îi întrebe pe colegi);
  • 4 ore pentru examinare;
  • o rezervă de 18 ore pe care ei să le folosească pentru alte activități, dintre care eu recomand observarea publicității și a activităților promoționale ale firmelor, observarea ofertelor din supermarketuri, observarea comportamentelor de cumpărare ale clienților, vizionarea de filme didactice de pe Ted.com sau a cursurilor de marketing pe Youtube etc.


Profesorul propune, studentul poate (sau nu) să parcurgă activitățile de învățare

Profesorul poate doar să propună activitățile de învățare și numărul de ore pentru fiecare activitate, el nu poate verifica efectiv dacă studentul le-a făcut cu adevărat. 

Pe exemplul de mai sus, dintre cele 168 de ore profesorul petrece cu studentul (dacă studentul vine la toate orele) doar orele de curs (28 de ore), de seminar (28 de ore), de examen (maxim 4 ore) și, eventual, ore de consultații (1-2 ore din programul de consultații al profesorului, în afara orelor de curs și seminar). 

Cu alte cuvinte, studentul este direct responsabil de mai mult de jumătate dintre orele de învățare pe care o disciplină le presupune. Faptul că a venit la toate orele de curs și seminar nu este suficient să treacă examenul. 

Treaba profesorului este să faciliteze și să îi motiveze pe studenți să continue învățarea și în afara orelor de la facultate, să identifice, să analizeze, să recomande și să ierarhizeze activitățile de învățare cele mai potrivite pentru acumularea competențelor de către studenți.

Activitățile de învățare presupun mai mult decât teorie și citit din cărți

Activitățile de învățare presupun, pentru unele discipline, și contact cu practica sau chiar lucrul efectiv în afara universității, antrenamente, exersarea unor deprinderi, lucrul alături sau sub supravegherea unor oameni din mediul profesional. 

Depinde de profesor să orienteze curricula spre nevoile mediului economic și social - așa cum le percepe el și să faciliteze interacțiunile sau chiar parteneriatele cu unități sau profesioniști din mediul extern. La noi, la economice, în special la noi la Management și Marketing, putem implica profesioniști din mediul economic, manageri din organizații, din instituții, din firme, oameni de marketing și de vânzări. Putem organiza concursuri de planuri de afaceri, focus grupuri, evenimente cu participarea partenerilor noștri instituționali. Facem aceste lucruri, consistent. 

În concluzie, creditele ECTS sunt un indicator al învățării și acumulării de învățare care facilitează cunoașterea și dobândirea de competențe. Sistemul ECTS ar trebui să furnizeze repere calitative (număr de ore de învățare) de care să țină cont toți participanții la procesul de învățământ. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu